Într-o scurtă trecere în revistă, amintim că neuropsihologia și psihologia cognitivă ne arată că învățarea nu reprezintă nimic altceva decât activarea sistemului senzorial-perceptor, atenției, funcțiilor mnezice și ale gândirii pentru stocarea de noi achiziții.
Acest proces amplu se face pe baza fondului energetic-emoțional al motivației și voinței, folosind limbajul. Înțelegem prin achiziții nu numai informațiile științifice ci și deprinderile motrice, metodele și strategiile de operare în câmpul educațional al educabilului. În acest sens, neurodinamica învățării nu reprezintă nimic altceva decât funcționalitatea organică a sistemului nervos și receptorilor al educabilului.
Reținem că „fondul neuropsihofiziologic rămâne între anumite limite esențial, dar se află într-a acțiune sinergetică cu mediul și cu suportul cultural-antropologic”. (Neacșu, 2019:117)
Cultivarea atitudinii și a sentimentului de mulțumire la elevii din ciclul primar
Articolul aduce o contribuție teoretică și practică cu privire la cultivarea atitudinii și sentimentului de recunoștință la elevii din ciclul primar. Studiile științifice arată că oamenii care mulțumesc sunt mai energici, trec mai ușor peste momentele grele din viață, se simt mai fericiți. Prin intermediul educației, atât în familie cât și în școală, elevii pot deprinde abilitatea de a mulțumi și pot învăța să-și cultive acest sentiment plăcut. La nivelul ciclului primar, învățătoarea, ca persoană semnificativă pentru viețile elevilor, poate îndruma demersul didactic spre cultivarea unei atitudini și a sentimentului de mulțumire.
Noi perspective asupra lecției de matematică în învățământul primar
Transformările prin care trec actualele forme de învăţământ afectează puternic şi metodologiile procesului de educaţie, punând în evidenţă noile tendinţe ale perfecţionării şi modernizării acestora. Programele moderne includ metode active care se diferențiază mai mult sau mai puţin de predarea tradiţională sau de transmiterea convenţională a informaţiilor, pentru a obţine în schimb din partea tuturor celor prezenţi o participare deosebit de activă la parcursul propus de cadrul didactic.
Alegerea acestor metode este un aspect de fond şi nu de formă.
Clișee didactice întâlnite în învățământul primar
Clişeele exprimă o generalizare artificială, care ignoră diversitatea lumii sociale şi naturale. Cuvântul clișeu trimite la ideea de banalitate, de repetare excesivă, la șablon, la uzură sau rutină. Adesea, unii profesori nu reuşesc să amelioreze achiziţiile învățării din cauza rutinei pe care nici măcar nu o conştientizează.
Rolul profesorului de limba şi literatura română în pregătirea, conducerea şi îndrumarea jocului didactic
Pregătirea, conducerea şi îndrumarea pedagogică corectă a jocului didactic trebuie realizată constant de către profesor, deoarece jocul este o activitate importantă în evoluţia psihică a copilului. Cadrul didactic va conduce jocul cu tact, răbdare şi inventivitate perseverând şi înţelegând psihicul fiecărui elev, urmărind scopul general de formare de capacități, valori, atitudini și de însuşire de cunoștințe, încercând în același timp să nu perturbe spontaneitatea elevilor şi nici să nu înfrâneze iniţiativele copiilor. Pentru ca elevii să participe activ la activitatea de învățare ludică propusă, profesorul se bazează pe experiențele și pe stările afective ale acestora, pe interesul şi dragostea manifestată de aceştia faţă de cunoaștere, față de mediul fizic și social, față de şcoală şi faţă de disciplina Limba şi literatura română.
Importanța lecturii în dezvoltarea competențelor de comunicare la elevi
Lectura reprezintă un proces de comunicare, ce urmărește o finalitate a unui text, prin deslușirea acestuia „toate sensurile de lectură includ semnificații de transmitere și comunicare” (Robin, 1974, p.213). Cuvântul lectură provine din latinescul „lectura”, care înseamnă citire, decodificarea semnelor scrise ce formează un text, precum și descifrarea mesajelor ce sunt comunicate. Într-un sens mai larg, expresia „a lectura” a căpătat și semnificația de „a interpreta” un text literar, prin care literatura însăși transmite un ansamblu de înțelesuri ce pot provoca dificultăți de interpretare, descifrare a sensurilor unor cuvinte, sintagme. De aceea, cadrul didactic are obligația de a conduce copilul către instruire și autoeducare, astfel încât, copilul, pe baza cunoștințelor acumulate anterior, să poată înmagazina noțiuni și diferite forme de cunoaștere.
Un STOP pentru agresivitate
Agresivitatea la vârsta școlară mică a fost, este și tinde să devină o problemă destul de dificilă pentru cadrele didactice, în condițiile în care acest fenomen sub influența factorilor de natură școlară și extrașcolară se află în creștere.
Misiunea profesorul este de a aceea de a le oferi copiilor cât mai multe oportunități pentru autocunoaștere și exersarea autocontrolului şi nu aceea de a apela la clișeele „imaturității” şi „neputinței” copilului ca scuză pentru nonintervenţie și etichetare a acestuia.
Portretul managerului ideal al unei instituții de învățământ preuniversitar
Eforturile de îmbunătățire a școlii se bazează foarte mult pe un management de calitate. Managerii unităților de învățământ sunt însărcinați cu stabilirea unei viziuni clare pentru îmbunătățirea școlii și inițierea schimbării pentru a stimula inovația, pentru a asigura învățarea elevilor și pentru a crește gradul de promovabilitate. Managerul unității de învățământ are un rol hotărâtor în ceea ce privește dimensiunea performanțelor obținute de unitatea școlară. Modalitatea în care managerii își exercită atribuțiile ce le revin în planificarea, organizarea, antrenarea și coordonarea activității din unitatea școlară se reflectă în modul în care managerul gândește și acționează.
Modalități și criterii de selecție a directorilor de școli
Directorul unei unități de învățământ sau managerul cum mai este el numit în limbajul de specialitate actual, ocupă un rol principal în dezvoltarea instituției pe care o reprezintă. Atribuțiile și rolurile acestuia sunt diverse: el trebuie să managerieze oameni – să devină un lider, să conducă organizația, organizând resursele materiale, financiare și umane ale unității școlare și să determine schimbarea în organizație (schimbare la nivelul culturii instituționale, a viziunii sau misiunii școlii) în concordanță cu politicile educaționale și economice la nivel de societate. Așadar, rolul jucat de acesta este unul esențial, iar alegerea unui lider sau manager care să îndeplinească competențele amintite mai sus este o provocare pentru toate sistemele educaționale. În cele ce urmează voi încerca să fac o scurtă prezentare a modalității în care directorii de școli sunt aleși în diferite părți ale lumii.
Despre educația STEAM. Delimitări conceptuale și exemple
Începând cu anul 2007, educația STEAM s-a dezvoltat, în încercarea de a crește interesul elevilor pentru științele exacte și tehnologie. Educația STEAM contribuie la îmbunătățirea motivației elevilor şi la dezvoltarea abilităților cognitive, precum și la formarea abilităților necesare pentru obținerea și menținerea unei profesii în secolul XXI. Din perspectivă aplicativă, sunt prezentate trei exemple de valorificare a educației STEAM în învățământul primar, gimnazial și liceal la trei discipline distincte.