Chiar de la naștere, copiii sunt mici exploratori. La baza comportamentului de explorare-investigare stă reflexul necondiționat de orientare-cercetare. Încă de la vârsta de 3-4 săptămâni, copiii sunt înzestrați cu instinctul „curiozității” sau instinctul „ce se întâmplă?” Copilul întoarce ochii, apoi capul, în direcția din care se aude vocea mamei sale sau de unde acționează excitanți mai puternici: zgomotul, lumina. După vârsta de două luni, copilul va acorda din ce în ce mai multă atenție lumii din jurul său. La șase luni, va folosi mâinile pentru a apuca și a-si apropia obiectele și pentru a le „explora” cu minuțiozitate. După un an copilul deja umblă în picioare și își va folosi aparatul locomotor în vederea explorării spațiului. La 3-5 ani copilul va putea folosi limbajul verbal ca mijloc de comunicare, nevoia de cunoaștere va dobândi noi forme de exprimare. Este perioada în care copilul își satisface aceasta trebuința adresând întrebări adulților (vârsta decelușilor). [2]
Utilizarea dispozitivelor mobile în cadrul orelor de matematică
Formarea și dezvoltarea competențelor matematice înseamnă nu numai învățarea unor concepte matematice, ci presupun și procese cognitive și metacognitive care pot fi valorificate printr-o bună alegere și construcție a experiențelor de învățare din cadrul procesului de predare-învățare-evaluare. Acest proces creează oportunități pentru ca elevii să fie conduși spre conexiuni între diferite teme, între abstract și practic, iar mijloacele TIC reprezintă un avantaj important în explorarea de concepte și relații matematice.
Predarea activă și ludică a limbii prin intermediul instrumentelor digitale, la clasele primare
Restructurarea percepției asupra învățării limbilor străine prin enunțarea celor patru deprinderi integratoare: ascultare, exprimare orală, citire, exprimare în scris, a configurat, în timp, o paradigmă nouă asupra învățării limbii materne. Documentul elaborat de Parlamentul European (2006/962/EC), referitor la cele opt competențe cheie, a condus la modificări în cadrul didacticii disciplinei, în sensul că modelul comunicativ-funcțional se aplică și în învățarea limbii materne.
Dezvoltarea de abilități prin folosirea resurselor video
Resursele educaționale în format digital sunt utilizate ca materiale didactice realizate în formate variate – text, grafică, sunet și/sau video. În diversele activități didactice, ele au un rol formativ aparte, putând fi aplicate în predare, sistematizare, dar și în evaluare. O modalitate foarte eficientă, atractivă și rapidă este aceea a resurselor video care combină textul, sunetul, imaginea și care oferă elevilor posibilitatea exprimării multiple, a afirmării creativității.
Mentorul de inserție profesională – model de conduită în activitatea didactică
În școala românească de astăzi, mentorul de inserție profesională este atât un model profesional, cât și spiritual pentru profesorii stagiari. Întreaga activitate a unui mentor contribuie la înnoirea, dar și la durabilitatea sistemului educativ, având ca finalitate consolidarea activității din școală prin formarea unor cadre didactice bine pregătite, care să facă față cu succes tuturor provocărilor.
Învățarea vizibilă
Despre învățarea vizibilă am aflat în urmă cu câțiva ani, când mi-a picat în mână o carte care poartă exact acest nume – era un ghid pentru profesori scris de John Hattie. Am citit atunci cu o mare încredere, pentru că mi-a plăcut ce am găsit în fiecare capitol și am recunoscut multe lucruri bune pe care le făceam, dar și multe greșeli. Mă străduiesc de atunci să fac învățarea vizibilă elevilor mei, colegilor mei și directorilor școlii. Despre toate acestea vreau să vă mărturisesc în acest articol.
Se spune că dacă conștientizezi ceea ce faci este mai eficientă învățarea, iar greșeala este o mărturie a învățării aceste două lucruri stau la baza muncii mele la clasă și mă ajută să fac învățarea vizibilă.
O perspectivă asupra educației din următorii 10 ani
În următorii 10 ani, lumea va fi tot mai digitalizată și robotizată. Inteligența artificială ar putea influența și domina inteligența emoțională, ceea ce noi, cadrele didactice, nu ne dorim. Ne dorim educarea ființelor umane ca viitori adulți responsabili pentru societatea viitoare, păstrând natura umană intactă. De aceea, încerc să pun în practică ceea ce propune Augusto Cury în cartea Părinți străluciți, Profesori fascinanți (2005). În partea a V-a a cărții, Școala Visurilor Noastre – Proiectul Școala Vieții, Cury descrie secolul vitezei, unde imaginile repetate și succesive creează SGA – Sindromul Gândirii Accelerate, și ne oferă repere pentru a dezvolta inteligența emoțională, atât de vitală în relațiile interumane.
Integrarea aplicațiilor digitale în activitățile didactice
Pedagogia postmodernistă își definește trăsăturile caracteristice prin: crearea de alternative metodologice, stimularea învățării prin cooperare și folosirea metodelor interactive de grup, accentul pus pe elev ca agent al construcției propriei învățări mai mult decât pe cadrul didactic ca furnizor al cunoașterii, dezvoltarea autonomiei educatului în învățare, crearea și susținerea plăcerii de a învăța, descoperind și aplicând, prin antrenarea motivației intrinseci, promovarea evaluării dialogate, accent pe analiză și ameliorare decât pe sancțiune și control (Oprea, 2006).
Profesorul și provocările comunicării în context actual
În fiecare zi ne aflăm în interacțiune cu persoane care au opinii, sentimente, convingeri, așteptări diverse. Contextul actual și situațiile de învățare online sunt doi dintre factorii care au determinat, cel puțin teoretic, utilizarea mai frecventă unor modalități noi de comunicare aflate la dispoziția cadrelor didactice. Conștientizarea propriului stil de comunicare și al stilului de comunicare al celor din jur poate constitui un bun punct de plecare pentru dezvoltarea abilităților de comunicare, fiind de la sine înțeles și acceptat faptul că fiecare persoana posedă o modalitate unică de a se exprima. Cum se pot dezvolta aceste abilități de comunicare? Opiniile experților în comunicare sunt diferite.
Examenul de titularizare: Analiza curriculumului pentru disciplina limba și literatura română
Concursul național unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învățământul preuniversitar de stat are ca scop selectarea candidaților pentru ocuparea posturilor/ catedrelor pentru titularizare, respectiv pentru suplinire. Structura subiectelor probei scrise din cadrul concursului de ocupare a posturilor didactice/ catedrelor declarate vacante sau rezervate în unitățile de învățământ preuniversitar va cuprinde, pentru fiecare dintre disciplinele, domeniile, specializările la care se susține concursul, două subiecte fiecare notat cu câte 45 de puncte. Se acorda 10 puncte din oficiu, iar nota finală se calculează prin împărțire la 10 a punctajului total obținut pentru lucrare. Toate subiectele sunt obligatorii, iar timpul de lucru efectiv este de 4 ore.