Studiu privind stimularea și dezvoltarea creativității școlarului mic

Tot mai mulți cercetători consideră creativitatea o trăsătură esențială, definitorie pentru existența individuală și pentru evoluția societății. Orice om dispune de un potențial creativ, orice copil are mai multe posibilități decât lasă aparența să se vadă. Problema o reprezintă transformarea acestui potențial în trăsătură de personalitate. Școlii îi revine un rol important în rezolvarea acestei probleme. În acest sens, pe parcursul unui întreg an școlar, am întreprins o cercetare educațională, în vederea stimulării și dezvoltării creativității școlarului mic, cu aplicație la disciplinele ariei curriculare Matematică și Științe ale naturii.

Am ales aceste discipline în cercetarea pe care am efectuat-o, deoarece am considerat că prin conținutul de studiu pot contribui la stimularea potențialului creativ al elevilor, a intuiției și imaginației, la formarea motivației pentru învățare înțeleasă ca o activitate socială. La ciclul primar, nu poate fi vorba de o creativitate deosebită la nivelul gândirii elevilor, ci mai degrabă de formarea unor premise favorabile dezvoltării ulterioare a acestora. Prin predarea conținuturilor matematice și a celor specifice științelor naturii, la clasa a IV-a, învățătorul înzestrează copilul cu acele cunoștințe, deprinderi, capacități, atitudini care să stimuleze raportarea efectivă și creativă la mediul social și natural, să permită continuarea educației. Conduita cadrului didactic este, de asemenea, un factor important în dezvoltarea potențialului creativ al elevilor. Învățătorul creativ asigură climatul afectiv optim, amenajează eficient spațiul școlar, nu începe la fel programul zilnic, selectează și aplică strategii activ-participative, promovează învățarea creativă, clarifică scopul acesteia, valorifică deplin legătura dascăl-elev.

Orice investigație pedagogică presupune punerea în prealabil a unei probleme, a unei întrebări la care învățătorul caută răspuns prin cercetarea ce urmează a fi desfășurată. Dezvoltarea capacitații de creație a elevilor depinde de măsura în care sunt identificate acele structuri menite să contribuie la acest lucru, de deschiderea față de nou, de obișnuința de a genera inovații și de a aplica lucruri inedite, de exercițiu în integrarea elementelor cu specific novativ în situații noi.

În baza celor prezentate, am formulat în cadrul cercetării următoarea ipoteză de lucru: Proiectarea și aplicarea sistematică a unui program de antrenament creativ la disciplinele din aria curriculară Matematică și științe ale naturii, la clasa a IV-a, poate conduce la optimizarea performanțelor creatoare ale școlarilor mici.

Această ipoteză m-a condus spre o cercetare formativă, de tip longitudinal, întrucât prin modalitatea de lucru se urmărește formarea și dezvoltarea potențialului creativ al școlarului mic, adică a diferitelor procese și structuri psihice implicate în învățarea creativă: formarea și dezvoltarea gândirii creative, a motivației și intereselor pentru creație, a trăsăturilor și atitudinilor caracteriale etc. Cercetarea a avut și o componentă constatativă deoarece s-a utilizat metoda observației sistematice, prin care s-a urmărit desprinderea unor aspecte esențiale de conduită creativă ale elevului, manifestată pe parcursul activităților instructiv-educative. Întrucât în cercetare s-a lucrat cu un singur grup monitorizat pe parcursul etapelor acesteia, cercetarea a fost de tip cvasiexperimental.

Ipoteza a fost operaționalizată prin următoarele obiective:

O1 – Identificarea nivelului inițial de dezvoltare a potențialului creativ al elevilor clasei a IV-a;

O2 – Proiectarea unui program de antrenament creativ axat pe valorificarea unor strategii didactice activ-participative care aplicat la disciplinele Matematică și Științele naturii poate contribui la dezvoltarea potențialului creativ al elevilor;

O3 – Aplicarea propriu-zisă a demersului formativ propus;

O4 – Identificarea nivelului final de dezvoltare a gândirii creative a școlarului mic consecutiv etapei formative;

O5 – Extragerea concluziilor și elaborarea unui set de propuneri și recomandări metodice pentru stimularea și dezvoltarea creativității școlarului mic.

Metode și tehnici de cercetare

1. Experimentul psihopedagogic a constituit metoda de bază în structurarea conținutului și desfășurarea cercetării. Această metodă presupune crearea unei situații noi, prin introducerea unor modificări în desfăşurarea acțiunii educaţionale cu scopul de a verifica ipoteza de lucru. Este o metodă riguroasă de cercetare datorită controlului pe care-l impune tuturor componentelor: etape, variabile, instrumente de investigație, timp, eșantion, tehnică de realizare. Conform schemei clasice experimentale, aspectele prezentate în ipoteză ca factori au fost transpuse în plan experimental ca variabile independente (programul de antrenament creativ), iar aspectele prezentate ca efecte sau consecințe au fost transpuse ca variabile dependente (performanțele creative ale elevilor), pe care le-am evaluat și explicat în ultima fază a experimentului. De asemenea, am avut în vedere variabilele intermediare care au mijlocit relațiile dintre variabilele independente și dependente, respectiv factorii sociali, de mediu și psihici ai subiecților cercetării.

În desfășurarea experimentului am parcurs cele trei etape specifice, cercetarea realizându-se conform structurii consacrate a experimentelor de tip pedagogic:

– Etapa inițială, de pretest, constatativă;

– Etapa experimentală propriu-zisă, formativă;

– Etapa posttest, finală, numită și de evaluare.

2. Metoda observației sistematice a fost folosită în toate etapele cercetării, însoțind și celelalte metode de cercetare, oferind date suplimentare asupra problematicii creativității școlarului mic. Prin această metodă am sesizat și consemnat impactul pe care îl produce actul creativității asupra elevilor, influența acestuia asupra randamentului școlar, am urmărit în mod direct activitatea instructiv-educativă, reacțiile elevilor față de diversele metode și instrumente de predare-învățare-evaluare, evoluția atitudinii lor față de actul creativ. Fișele de observație pe care le-am folosit au vizat înregistrarea datelor privind comportamentele creative ale elevilor pe parcursul experimentului, oferind informații relevante pentru interpretarea rezultatelor. Aceste instrumente au fost utilizate atât pentru evaluarea procesului, cât și a produselor elevilor.

Literatura de specialitate prezintă următoarele conduite drept indicatori ai creativității individuale – Torrance, E., P. (1962, apud Oprea, Crenguța-Lăcrămioara, 2005, p.171-172):

  • își poate ocupa timpul fără a fi stimulat;
  • preferă să se îmbrace în mod deosebit;
  • merge dincolo de sarcinile trasate;
  • este în stare să se amuze cu lucruri simple în moduri ingenioase;
  • întreabă insistent de ce și cum;
  • îi place să organizeze jocuri în curtea școlii;
  • îi place să povestească despre descoperirile și invențiile lui;
  • găsește utilizări neobișnuite ale jucăriilor;
  • nu se teme să încerce ceva nou;
  • desenează în caietul său în timp ce profesorul dă indicații sau ține lecția;
  • folosește toate simțurile în observație.

     3. Metoda analizei produselor activității elevilor s-a concretizat în analiza lucariilor elevilor care au constat în probe scrise, probe practice, fișe de muncă independentă. Pe lângă temele de lucru în clasă, au constituit obiect de analiză și temele de acasă.

  4. Probe de măsurare a creativității aplicate în etapele inițială și finală ale cercetării, cu scopul identificării nivelului de dezvoltare a potențialului creativ al elevilor clasei a IV-a A, înainte și după aplicarea demersului formativ. De asemenea, au fost aplicate evaluări continue pe parcursul etapei formative cu scopul monitorizării și măsurării efectelor pe care aplicarea metodelor didactice le induc în planul stimulării și dezvoltării creativității. Aceste probe au fost constituite dintr-o serie de itemi care au vizat dezvoltarea operațiilor gândirii: analiză, sinteză, comparație, generalizare, abstractizare, clasificare și concretizare logică, fluiditatea gândirii creative, flexibilitatea și originalitatea, capacitatea de a redefini, recombina, elementele enumerate fiind urmărite prin orice activitate întreprinsă la nivelul clasei.

5. Metode de prelucrare și prezentare a datelor: datele obținute în urma aplicării diferitelor metode de cercetare trebuie prelucrate și prezentate într-o formă accesibilă, sintetică și relevantă. În acest sens, am folosit tabele, grafice, diagrame, histograme, care au rostul nu doar de a vizualiza datele recoltate, ci și de a sintetiza, de a condensa informațiile.

ORGANIZAREA CERCETĂRII

Organizată în trei etape, cercetarea s-a desfășurat astfel:

1. Etapa inițială, de pretest, s-a desfășurat la începutul anului școlar și a constat în analiza și asigurarea condițiilor în care urma să se desfășoare experimentul, stabilirea variabilelor, selectarea eșantionului, aplicarea pretestului care a urmărit identificarea nivelului inițial de dezvoltare a creativității elevilor clasei a IV-a, la disciplinele matematică și științe ale naturii. Astfel, în această etapă pregătitoare intervenției factorului experimental, am administrat colectivului pe care îl conduc o probă de evaluare inițială la matematică și o probă de evaluare inițială la științele naturii. Itemii elaborați au vizat următorii indicatori: fluiditatea, flexibilitatea, originalitatea gândirii, imaginația și fantezia. Rezultatele obținute în etapa de pretest au arătat că ,,materialul de lucru” este bun și au constituit punct de pornire în organizarea și desfășurarea activităților de învățare de tip creativ, menite să stimuleze și să dezvolte gândirea creativă a școlarilor mici.

2. Etapa formativă, de intervenție psihopedagogică propriu-zisă, a presupus intervenții care au constat în:

• Proiectarea activităților de învățare creativă a matematicii și științelor naturii prin valorificarea strategiilor activ – participative în vederea dezvoltării potențialului creativ al elevilor clasei a IV-a;

• Aplicarea demersului formativ ,,Să învățăm descoperind!” care a cuprins programe de antrenament creativ la cele două discipline și a vizat dezvolatarea gândirii creative a elevilor prin valorificarea strategiilor didactice activ-participative (îmbinarea eficientă a metodelor și procedeelor tradiționale și moderne, selectarea mijloacelor, organizarea grupului sub forme variate, avându-se în vedere faptul că, în nenumărate cazuri, creativitatea de grup s-a dovedit mai productivă);

Programul aplicat la matematică a cuprins:

  • exerciții și jocuri matematice cu caracter creativ;
  • rezolvarea de probleme (false probleme de adunare, scădere, înmulțire, împărțire, schimbarea enunțului unei probleme simple, complicarea problemei prin modificarea datelor existente, probleme cu soluții multiple, probleme cu întrebări multiple, rezolvare de probleme prin mai multe moduri, transpunerea rezolvării problemei într-o singură expresie numerică sau literală, întocmirea schemelor de rezolvare, analitică sau sintetică etc.);
  • compunerea de probleme (după imagini date, după exerciții simple sau compuse, după expresii literale, cu indicarea operațiilor matematice ce trebuie efectuate, după un plan stabilit, compuneri de probleme cu început dat sau cu mărimi date etc.);

Pe lângă metodele tradiționale, în cadrul orelor de matematică, am folosit metode și procedee ca braistorming, organizatori grafici, diagramele Venn, metoda cubului, cadranele, cvintetul pentru învățarea creativă a conținuturilor și dezvoltarea gândirii elevilor.

Programul aplicat la științele naturii a vizat combinarea variată a metodelor, mijloacelor și formelor de organizare a grupului de elevi care să determine formarea concepției științifice a elevilor prin raportarea acestora la mediul în care trăiesc.

Învățarea creativă a conținuturilor științelor naturii specifice clasei a IV-a s-a realizat prin utilizarea unor modalități variate: metode activ-participative, metode clasice cu valențe participative (experimentul, observația, conversația euristică, problematizarea, învățarea prin descoperire), metode stimulative (jocul didactic), metoda proiectului, abordarea interdisciplinară etc.

• Monitorizarea și măsurarea efectelor pe care strategiile didactice cu specific creativ aplicate le determină la nivelul gândirii creative a școlarului mic. Pe tot parcursul programului de antrenament creativ aplicat elevilor de clasa a IV-a la cele două discipline de studiu, am realizat evaluarea formativă a procesului de predare-învățare de tip creativ prin metode și instrumente tradiționale și complementare, acordând atenție deosebită feedback-ului primit din partea elevilor, fiind preocupată tot timpul de cum și de ce s-a ajuns sau nu la un anumit rezultat. Rezultatele evaluărilor curente a permis o permanentă reglare a demersului formativ. Aspectele avute în vedere în evaluarea formativă nu au vizat doar produsele activității individuale sau colective, ci și conduita creativă a elevului manifestată pe parcursul aplicării antrenamentului creativ. În acest sens, am observat implicare din partea elevilor în rezolvarea sarcinilor de învățare cu caracter creativ, intervenția din proprie inițiativă în discuții, formularea independentă a ideilor, dar și dependentă de părerile și cunoștințele celorlalți membri ai grupului. Dacă la început elevii erau timizi, reținuți în răspunsuri de teama riscului, a eșecului, pe parcurs aceștia au căpătat curaj, încredere în forțele proprii, ajungând să-și exprime opiniile liber, fără complexe. Acest lucru s-a datorat și climatului asigurat, lipsei de rigiditate în atitudinea învățătorului, propunerea sarcinilor de învățare pornind de la simplu la complex, ceea ce a înlăturat teama de a nu comite vreo greșeală, elevii devenind mai interesați, prinzând curaj în încercări de căutare, de experimentare, de descoperire, de creație, de născocire. Astfel, am fructificat orice ,,deschidere” a elevilor spre nou, cultivând atașamentul față de activitățile cu caracter creator, interesul pentru noi descoperiri. Treptat, motivația extrinsecă a fost înlocuită de cea de tip intrinsec, elevii participând cu plăcere la activități.

3. Etapa finală, de posttest, a constat în aplicarea probelor de evaluare finală la disciplinele Matematică și Științe ale naturii, cu scopul de a identifica nivelul final de dezvoltare a gândirii creative a școlarului mic consecutiv etapei formative. Probele de evaluare finală administrate au urmărit aceleași obiective, au avut aceeași structură și au vizat aceiași indicatori (fluiditatea, flexibilitatea, originalitatea gândirii, imaginația și fantezia) ca și în etapa inițială a cercetării, însă conținutul acestora a fost mai complex.

În urma aplicării programului de antrenament creativ, rezultatele obținute de elevi nu s-au lăsat așteptate, numărul elevilor cu rezultate bune și foarte bune înregistrând o creștere deosebită, cele slabe și foarte slabe diminuându-se simțitor.

Față de proba de evaluare inițială, la matematică, comparativ cu științele naturii, în etapa de evaluare finală a cercetării, numărul elevilor ale căror performanțe creative s-au îmbunătățit a fost mai mare, lucrul acesta putând fi explicat prin numărul mai mare de ore alocate matematicii în planul-cadru pentru învățământul primar.

Rezultatele probelor de evaluare aplicate în etapa finală a cercetării confirmă ipoteza conform căreia proiectarea și aplicarea sistematică a unui program de antrenament creativ axat pe valorificarea unor strategii didactice activ-participative la disciplinele din aria curriculară Matematică și științe ale naturii, la clasa a IV-a, conduce la optimizarea performanțelor creatoare ale școlarilor mici.

Selectarea celor mai eficiente strategii didactice activ-participative în acord cu obiectivele stabilite, cu elementele de conținut specifice celor două discipline și cu particularitățile de vârstă și individuale ale elevilor clasei a IV-a A a înlesnit învățarea creativă a noțiunilor esențiale, a determinat aplicarea creativă a acestora în contexte noi, contribuind la formarea și dezvoltarea gândirii creative a elevilor, a motivației și interesului pentru creație, a trăsăturilor și atitudinilor caracteriale specifice actului creator.

Concluzii

Cercetarea întreprinsă subliniază necesitatea accentuării laturii creative a procesului instructiv-educativ până la stimularea creativității și activismului prin cunoașterea profilului psihologic al elevilor, prin selectarea și aplicarea strategiilor de tip euristic, prin adoptarea unei conduite adecvate din partea cadrului didactic. Acordarea libertății în exprimare, valorificarea talentelor și capacităților fiecărui elev, încurajarea permanentă a elevilor, oferirea satisfacției găsirii soluției după depunerea unui efort de căutare au trezit interesul elevilor, aceștia participând activ și cu plăcere la activități, manifestând dorință de căutare, de experimentare, de descoperire, de creare de lucruri noi, dezvoltându-se astfel motivația intrinsecă a subiecților.

Consider că, în ajutorul dat elevilor pentru a deveni cât mai creativi, nu este suficient să le formăm deprinderi, priceperi, să le dăm posibilitatea să-și valorifice talentele proprii, ci să-i ajutăm să identifice punctul în care acestea se suprapun cu motivația proprie, cu interesele lor. Motivația de a fi creativ poate fi folosită cel mai eficient pentru dezvoltarea creativității. Concentrarea cadrului didactic pe ,,flacăra interioară” este mult mai utilă pentru dezvoltarea spiritului creativ. Atâta timp cât există această flacără, oricine poate fi creativ.

Bibliografie

Albu, G., Concepte fundamentale ale psihologiei: memoria, gândirea, imaginația, Editura Economică, București, 2003;

Alecu, Simona, Metodologia cercetării educaționale, Editura Fundației Universitare ,,Dunărea de Jos”, Galați, 2005;

Cerghit, Ioan, Metode de învățământ – Ediția a IV-a, Editura Polirom, Iași, 2006;

Oprea, Crenguța-Lăcrămioara, Strategii didactice interactive, EDP, București, 2005;

Roco, M., Creativitatea individuală și de grup, Editura Academiei, București, 1979;

Roșca, A., Creativitatea generală și specifică, Editura Academiei, București, 1981;

Stoica, A., Creativitatea elevilor. Posibilități de cunoaștere și educare, EDP, București, 1983;

 

Accesări: 77

prof. Constanța Vîrtosu

Școala Gimnazială Mihail Sadoveanu, Galați (Galați) , România
Profil iTeach: iteach.ro/profesor/constanta.virtosu

Articole asemănătoare