Revista Profesorului
Formarea continuă a profesorilor este esențială pentru menținerea și îmbunătățirea calității educației într-o lume în continuă evoluție. Pe măsură ce metodele educaționale, tehnologiile și nevoile elevilor se schimbă, profesorii trebuie să se adapteze prin dobândirea de noi competențe și prin menținerea la curent cu cele mai bune practici.
Creativitatea reprezintă una dintre cele mai importante valori umane, sociale, educaționale. Creativitatea definește un act dinamic, un proces care se dezvoltă, se desăvârșește iar psihologii susțin în general, că a fi creativ înseamnă a crea ceva nou, original și adecvat realității. Rolul creativității în procesul culturii și civilizației este enorm iar în școala contemporană este prezentă o vie preocupare pentru educarea creativității.
Formarea și dezvoltarea abilităților sociale ale preșcolarilor se realizează prin intermediul interacțiunilor de natură pozitivă cu colegii. Interacțiunea copilului cu ceilalți copiii se dezvoltă pe parcursul a mai multor etape, fiecare etapă fiind reprezentată de caracteristici specifice particularității de vârstă a copilului.
Jucându-se împreună, devine evident faptul că există diferențe semnificative între copii, privind caracteristicile personalității lor. Unii sunt zgomotoși și violenți, alții mai mult pasivi. Unii sunt vorbăreți, independenți și îndrăzneți iar alții agresivi sau au un comportament distructiv. Personalitatea copilului, definită ca și patternul său unic comportamental, felul în care percepe lucrurile și reacționează în stil propriu, este legată de complexitatea interdependenței dintre mediu și ereditate, copilul născându-se cu anumite caracteristici de personalitate. Atât părinții cât și alte persoane pot modela personalitatea copilului prin atitudine și reacții față de el.
Este de netăgăduit că violența fizică este o problemă majoră în societatea contemporană, care afectează o mare parte din populația tânără. În altă ordine de idei, pornim de la ipoteza că adolescența reprezintă o perioadă de dezvoltare neurobiologică rapidă, în care comportamentele deviante și agresive pot fi influențate de factori genetici, neurochimici și de mediu. Astfel, prin acest articol ne propunem să analizăm substratul neurofiziologic al violenței fizice în rândul preadolescenților, explorând mecanismele cerebrale implicate și factorii care contribuie la manifestarea comportamentului agresiv.
Pentru a-i ajuta pe profesori să gestioneze mai eficient comportamentul elevilor în mediul online, este important să abordăm problema pe mai multe domenii dintre care cele mai relevante sunt pedagogic, tehnologic și psihologic. Pentru a răspunde la întrebarea „Cum putem gestiona mai bine comportamentul elevilor în mediul online?”, au fost analizate câteva surse din literatura de specialitate. Articolul propune câteva soluții prin care comportamentul elevilor în mediul online poate fi ameliorat pentru a facilita desfășurarea activităților de învățare în bune condiții.
Alfabetizarea digitală reprezintă ansamblul de competențe necesare pentru a naviga, evalua și comunica eficient în era digitală. Aceasta nu înseamnă doar capacitatea de a utiliza un computer sau un smartphone, ci implică o înțelegere profundă a mediului digital, gândire critică și abilitatea de a utiliza tehnologia pentru a rezolva probleme și a crea conținut relevant. Tehnologia facilitează accesul la o vastă bibliotecă de resurse educaționale, mult peste ceea ce poate oferi un manual tradițional. Elevii pot accesa cursuri online, tutoriale video, simulări interactive și materiale educaționale adaptate stilului lor de învățare. În era tehnologiei nu putem vorbi despre educație fără să implicăm și educația digitală a cadrelor didactice, a elevilor, cât și a părinților.
Școala contemporană este provocată constant să se adapteze la schimbările de viziune, filozofie și practică educațională. Acest lucru a adus, de-a lungul istoriei pedagogice, imense progrese în dezvoltarea umană, în regândirea permanentă a unei căi mai bune pentru evoluția modului în care educația trebuie realizată.
Blended-learning reprezintă o nouă ofertă propusă sistemelor formative pentru a elimina impedimentele de formare create de contexte perturbatorii sociale. Abordarea „blended-learning” a implicat creionarea mai multor definiții care s-au definitivat de-a lungul anilor ’90: hybrid learning, technology mediated instruction, web-enhanced instruction, mix-mode instruction; aceste concepte se referă la combinarea oportunităților și materialelor online cu metodele clasice ale sălilor de clasă în care profesorii și elevii se întâlnesc.
Educația incluzivă reprezintă un pilon fundamental al sistemelor moderne de învățământ, vizând asigurarea accesului egal și echitabil la educație pentru toți copiii, inclusiv pentru cei cu Cerințe Educaționale Speciale (CES). În acest context, manualele școlare, ca resurse didactice centrale, joacă un rol crucial. Prezentul studiu își propune să analizeze, pe baza manualelor digitale disponibile pe platforma manuale.edu.ro, măsura în care textele suport din manualele de limba și literatura română pentru ciclul gimnazial (clasele V-VIII) sunt adecvate nevoilor elevilor cu CES și care este potențialul lor de adaptare.
În peisajul educațional contemporan, marcat de o evoluție rapidă a tehnologiei și de o înțelegere tot mai profundă a proceselor de învățare, metodele tradiționale de predare sunt supuse unei reevaluări constante. Nevoia de a pregăti studenții și elevii pentru provocările secolului XXI – caracterizate prin complexitate, colaborare și necesitatea adaptabilității continue – a impulsionat căutarea unor abordări pedagogice mai flexibile, personalizate și centrate pe elev. În acest context, modelul „Clasei inversate” (Flipped Classroom) a câștigat o popularitate semnificativă, propunând o restructurare fundamentală a dinamicii dintre timpul petrecut în clasă și activitățile de învățare individuale.