Evaluarea competențelor constituie un domeniu de interes major în cercetarea pedagogică contemporană, evoluând de la paradigma evaluării normative și sumative către abordări formative, centrate pe elev și pe procesul de învățare. În contextul reformei curriculare din învățământul românesc și al implementării curriculumului național bazat pe competențe, problematica strategiilor de evaluare capătă o relevanță deosebită, fiind necesară identificarea și validarea unor instrumente evaluative care să măsoare nu doar achiziția de cunoștințe, ci și dezvoltarea abilităților complexe de gândire, creativitate și comunicare. Literatura de specialitate (Black & Wiliam, 1998; Shepard, 2000; Popham, 2008) evidențiază limitele metodelor tradiționale de evaluare în captarea progresului real al elevilor și subliniază necesitatea diversificării instrumentelor evaluative prin integrarea metodelor alternative și complementare. La nivelul învățământului primar, și în mod specific în cadrul disciplinei Limba și literatura română, evaluarea competențelor lingvistice și literare necesită o abordare holistică care să valorifice atât dimensiunea cognitivă, cât și dimensiunile afectivă și meta-cognitivă ale învățării. Prezenta microcercetare își propune să investigheze impactul combinării metodelor tradiționale de evaluare cu metode alternative (metoda proiectului și metoda portofoliului) asupra performanțelor școlare, motivației și implicării elevilor din ciclul primar, contribuind astfel la fundamentarea empirică a practicilor evaluative optimizate în context educațional real.

Metodologia cercetării

Scopul și obiectivele cercetării:
Activitatea de cercetare derulată pe parcursul anului școlar 2024-2025 la Școala Gimnazială Glodeanu Sărat, a avut drept scop analizarea și îmbunătățirea strategiilor de evaluare utilizate în ora de limba și literatura română, în vederea creșterii eficienței procesului didactic și a dezvoltării competențelor lingvistice și literare ale elevilor. Obiectivele cercetării au fost:

• Identificarea și analiza strategiilor de evaluare utilizate în mod curent la orele de limba și literatura română;
• Combinarea metodelor tradiționale de evaluare cu cele moderne, în vederea realizării unui demers evaluativ echilibrat, adaptat competențelor și nevoilor elevilor;
• Evaluarea impactului strategiilor de evaluare optimizate asupra performanțelor școlare, motivației și implicării elevilor în procesul de învățare.

Ipoteza de lucru:

Am pornit de la ipoteza conform căreia, dacă în cadrul lecțiilor de consolidare și evaluare sunt utilizate, alături de metodele tradiționale și metode alternative, acestea ar putea influența conduita de învățare, potențialul creativ, originalitatea, inițiativa elevilor și implicit creșterea calității și eficienței procesului didactic.

Tipul cercetării: practic-aplicativă
Locul de desfășurare a cercetării: Școala Gimnazială Glodeanu Sărat
Perioada de desfășurare a cercetării: anul școlar 2024-2025
Disciplina de învățământ vizată: Limba și literatura română
Metode utilizate: observarea pedagogică, conversația examinatoare, metoda testelor, metoda proiectului, metoda portofoliului.

Prezentarea și descrierea eșantionului de elevi:

Clasa a III-a de la Școala Gimnazială Glodeanu Sărat, alcătuită din 20 de elevi, cu vârste cuprinse între 9 și 10 ani, a îndeplinit rolul de eșantion de lucru.

Elevii provin din medii sociale relativ asemănătoare, cu  familii nucleare, biparentale, copiii bucurându-se de relații armonioase, bazate pe comunicare și iubire. Un elev provine dintr-o familie dezorganizată, iar alți doi au unul dintre părinți plecați în străinătate.

Sunt cu toții bine dezvoltați din punct de vedere fizic, practicând un stil de viață sănătos, fără probleme deosebite.

În plan afectiv, sensibilitatea și emotivitatea se încadrează în limitele normalului pentru această vârstă, simțul independenței este din ce în ce mai pregnant, cu o stimă de sine ridicată, capabili să își stăpânească emoțiile și frustrările.

În clasă, elevii îndeplinesc sarcini comune care conduc la formarea unor relații de interdependență între ei, de simpatie, de apropiere, dar uneori, prin ierarhizarea în urma rezultatelor obținute, sau chiar din pricina ansamblului de sarcini ce trebuie realizate de membrii grupului social, se creează și relații de rivalitate sau chiar antipatie.

În ceea ce privește responsabilizarea elevilor, clasa este bine organizată, având un lider al clasei, stabilit prin vot liber, responsabili cu avizierul, cu igienizarea clasei, precum și alte responsabilități ce cresc gradul de implicare în viața școlară.

Din punctul de vedere al normelor, pe lângă cele explicite, prezentate în Regulamentul de Ordine Interioară al școlii, elevii clasei a III-a au creat și o serie de norme implicite, ascunse, de existența cărora depinde echilibrul și sănătatea grupului, inovarea în planul relațional nefiind numai rezultatul presiunii forțelor  sociale, ci și a presiunilor elevilor din interior.

Desfășurarea cercetării:

Cercetarea s-a desfășurat pe parcursul anului școlar 2024-2025, la disciplina limba și literatura română.

Am ales această disciplină deoarece am observat că elevii nu se mai arată la fel de interesați să pătrundă în tainele literaturii, nu mai au plăcerea de a călători cu mintea, activitățile de loisir diversificându-se, de aceea sarcina profesorilor, precum și a părinților este de a-i ajuta să găsească o soluție pentru timpul în care trăiesc și nu pentru altul, pe care nici nu și-l imaginează, sporind astfel și eficiența procesului de predare-învățare-evaluare. Cu cât sarcinile de lucru de la clasă sunt complexe și strategiile de evaluare pot fi variate.

Totuși, prin intermediul acestei cercetări, nu am urmărit modificarea realității școlare, ci mai de grabă, am dorit să recoltez fapte care să confirme sau să infirme necesitatea de a alege strategii optime de evaluare.

Cercetarea a cuprins două probe de evaluare în care s-au îmbinat metodele tradiționale de evaluare cu cele complementare, după cum urmează:

Proba nr. 1:

Unitatea de învățare: Magia cărților

Competența specifică: Dezvoltarea capacității de a înțelege și transmite intenții, gânduri și semnificații mijlocite de limbajul scris.

Cerință: Confecționează o carte, pe care o poți personaliza după cum dorești, ținând cont de elementele componente ale unei cărți (coperte, pagini prevăzute cu text și desene adecvate, cuprins)

Obiective operaționale:
O1: Să precizeze elementele distinctive ale unei cărți: copertă, filă, pagină, cotor, text scris, imagini;
O2: Să realizeze un text reflexiv și imaginativ, ținând cont de regulile de ortografie și punctuație;
O3: Să asambleze filele cărții, utilizând metode și instrumente la alegere;
O4: Să prezinte conținutul cărții, precum și etapele de lucru, urmând modelul învățătoarei;

Metode de evaluare utilizate: Metoda proiectului, metoda conversației examinatoare

Descrierea activității:
Pentru început, am elaborat, împreună cu elevii harta proiectului care i-a ghidat pe tot parcursul realizării proiectului, apoi fiecare elev a hotărât despre ce va scrie în cartea sa.
Proiectul, realizat într-un interval de 2 săptămâni, a cuprins următoarele etape:
– Redactarea unor texte creative pe ciorne;
– Confecționarea cărții în dimensiunile dorite;
– Scrierea textelor pe paginile cărții, însoțirea textelor de imagini sugestive;
– Numerotarea paginilor, realizarea cuprinsului și a copertelor;
– Legarea cărții;
În data stabilită anterior, fiecare elev a prezentat colegilor cartea confecționată.

După expunerea proiectelor realizate, am adresat întrebări elevilor prin care am putut constata dacă „traseul” urmat de ei a coincis cu cel prestabilit, întrebări referitoare la elementele distinctive ale unei cărți, precum și asupra modului de realizare a materialelor și implicit, a produsului final, fără a neglija totuși părerea acestora.

În urma evaluării muncii depuse de elevi, am constatat că metoda proiectului a adus un plus informativ și formativ în activitatea instructiv-educativă, aceștia formându-și deprinderi de muncă intelectuală specifică activității (documentarea, experimentarea, elaborarea), le-a oferit o motivație mai puternică prin implicarea afectivă, le-a valorificat capacitățile de a fructifica valențe ale proiectului, în vederea inițierii altuia nou.

Totodată, activitatea de realizare a cărții a avut un impact pozitiv asupra elevilor, contribuind la dezvoltarea creativității, a expresivității scrise și a capacității de organizare a informației. Implicarea elevilor în elaborarea hărții proiectului și libertatea de a-și alege tema au favorizat asumarea responsabilității și creșterea motivației pentru învățare.

Parcurgerea etapelor proiectului a stimulat gândirea creativă, originalitatea și atenția la detalii, iar realizarea produsului final a consolidat competențele de redactare, precum și spiritul de inițiativă.

În același timp, activitatea a încurajat autonomia în învățare și a demonstrat eficiența evaluării prin proiect ca metodă alternativă, complementară evaluării tradiționale, contribuind la creșterea calității procesului didactic.

Proba nr.2:

Unitatea de învățare: Tărâmul copilăriei

Competența specifică: Consolidarea cunoștințelor elevilor cu privire la opera marelui scriitor român, Mihai Eminescu

Cerință: Realizați un portofoliu cu titlul „Să-l cunoaștem pe Mihai Eminescu!”, în care să urmăriți aspecte precum:
– copilăria lui Mihai Eminescu
– prietenia dintre Mihai Eminescu și Ion Creangă
– activitatea publicistică (teme abordate, fragmente din poezii, compoziții plastice inspirate din operele eminesciene)

Obiective operaționale:
O1: Să colecteze date despre biografia și activitatea literară a marelui scriitor român, Mihai Eminescu, având ca suport cărți, reviste, articole în format letric/electronic;
O2: Să selecteze datele colectate, în funcție de elementele relevante pentru conținutul portofoliului: copilăria sa, prietenia cu Ion Creangă, activitatea publicistică;
O3: Să realizeze cel puțin 2 compoziții plastice prin care să ilustreze opere eminesciene;
Metode de evaluare utilizate: Metoda portofoliului, metoda conversației examinatoare

Descrierea activității:

Primul pas pentru întocmirea portofoliului a fost acela de a informa elevii ce trebuie să conțină un portofoliu și cum trebuie îmbogățit conținutul acestuia: pagină de titlu, cuprins, fișe de lucru, însoțite de imagini reprezentative, compoziții plastice, bibliografie.

Pentru întocmirea portofoliului, elevii au avut la dispoziție 3 săptămâni, timp în care au fost îndrumați pentru a se informa, a colecta și a selecta informații despre viața și opera marelui scriitor român.

De asemenea, portofoliul a constat și în realizarea unor compoziții plastice inspirate din operele eminesciene, realizate prin tehnici la alegere, elevii dovedind astfel nu doar calități cognitive, ci și calități artistice.

Diseminarea portofoliilor s-a realizat prin prezentarea acestora, folosindu-se de materialele multimedia puse la dispoziție de unitatea de învățământ. Astfel, fiecare elev a realizat o prezentare în format Power Point a conținutului portofoliului, pentru a evita monotonia expunerilor.

În timpul prezentărilor Power Point, am urmărit dacă datele expuse au coincis cu cele existente în portofoliile în format letric, iar prin intermediul conversației examinatoare, am evaluat gradul de respectare a cerințelor portofoliului, a corectitudinii informațiilor prezentate, precum și a originalității lucrărilor prezentate.

Am ținut cont în evaluarea sarcinii de lucru, de asemenea, de progresul realizat de fiecare elev pe parcursul întocmirii portofoliului.
În urma evaluării realizate, am constatat că am reușit să antrenez elevii într-o activitate riguroasă, dar frumoasă și utilă, care le-a oferit o paletă largă de posibilități pentru a se informa, a-și descoperi aptitudinile și a-își forma deprinderi de muncă intelectuală.
Elevii au reușit să-și îmbogățească portofoliile cu foarte multe imagini reprezentative pentru fiecare aspect ce trebuia atins, cu compoziții plastice proprii, aflându-se într-o continuă competiție unii cu alții.

Realizarea portofoliului „Să-l cunoaștem pe Mihai Eminescu!” a contribuit la aprofundarea cunoștințelor elevilor privind biografia și activitatea literară a poetului național, valorificând atât surse tradiționale, cât și moderne de documentare.

Activitatea a stimulat capacitatea de selecție și organizare a informațiilor relevante, precum și formarea competențelor de analiză și sinteză. Integrarea compozițiilor plastice inspirate din operele eminesciene a favorizat exprimarea creativității și a sensibilității artistice, facilitând o înțelegere personalizată a textelor literare.

Metoda portofoliului, completată de conversația examinatoare, s-a dovedit eficientă în evaluarea progresului elevilor, oferind posibilitatea aprecierii atât a produsului final, cât și a procesului de învățare, contribuind astfel la creșterea motivației și a implicării elevilor în activitatea didactică.

Concluziile cercetării

Prin complementaritatea metodelor de evaluare, putem reuși îmbogățirea practicii evaluative, putem evita rutina și monotonia, eficientizând astfel procesul de învățământ.

În urma derulării probelor de evaluare, am constatat următoarele:

• atât prin realizarea cărții proprii, cât și prin portofoliul despre Mihai Eminescu, elevii și-au exersat imaginația, capacitatea de a crea texte originale și de a ilustra artistic informațiile.
• parcurgerea etapelor proiectului și structurarea portofoliului au stimulat selecția datelor relevante, planificarea activităților și organizarea logică a conținutului.
• implicarea activă în ambele proiecte a determinat elevii să fie responsabili față de produsul final, să colaboreze cu colegii și să manifeste inițiativă în procesul de învățare.
• evaluarea prin proiecte și portofolii, completată de discuții și conversații examinatoare, a permis aprecierea atât a produsului final, cât și a progresului elevilor, contribuind la creșterea calității și eficienței procesului didactic.
• activitățile au facilitat înțelegerea operelor eminesciene și a contextului cultural, precum și dezvoltarea abilităților de comunicare și exprimare personală.

Utilizarea metodelor de evaluare tradiționale, îmbinate cu cele alternative a încurajat crearea unui climat de învățare plăcut, relaxant, elevii fiind evaluați în mediul lor obișnuit, prin sarcini clar stabilite anterior, care să reflecte performanțele obținute de fiecare în parte.

Consider că prin argumentele expuse mai sus, am confirmat ipoteza de lucru, conform căreia, dacă în cadrul lecțiilor de consolidare și evaluare sunt utilizate, alături de metodele tradiționale și metode alternative, acestea ar putea influența conduita de învățare, potențialul creativ, originalitatea, inițiativa elevilor și implicit creșterea calității și eficienței procesului didactic.

Din necesitatea de orientare a evaluării către elevi, îmi voi adapta demersurile didactice în funcție de nevoile reale ale acestora, atât în selectarea activităților de instruire, cât și în solicitarea opiniei elevilor referitor la instrumentele de evaluare ce urmează a fi aplicate.

Astfel, voi continua demersurile de optimizare a strategiilor de evaluare la disciplina limba și literatura română, precum și în cadrul celorlalte discipline de studiu, ipoteza de lucru fiind valabilă în evaluarea realizată prin combinarea metodelor tradiționale cu cele alternative la fiecare dintre disciplinele studiate la clasă pentru a stimula implicarea, autonomia și creativitatea elevilor, dar și pentru a crește eficiența și calitatea procesului didactic.

Considerații finale

Rezultatele prezentei microcercetări confirmă ipoteza de lucru și susțin premisa că diversificarea strategiilor de evaluare prin integrarea metodelor alternative (proiectul și portofoliul) alături de metodele tradiționale conduce la îmbunătățirea performanțelor elevilor, la creșterea motivației intrinseci și la dezvoltarea competențelor transversale esențiale pentru învățarea pe tot parcursul vieții. Datele colectate evidențiază faptul că evaluarea autentică, contextualizată și orientată către proces facilitează nu doar achiziția de competențe lingvistice și literare, ci și dezvoltarea capacităților de autoorganizare, creativitate, gândire critică și asumarea responsabilității pentru propriul proces de învățare.

Din perspectiva teoriei constructiviste a învățării, metodele alternative de evaluare utilizate au permis elevilor să-și construiască semnificații personale, să-și valorifice experiențele anterioare și să se implice activ în producerea de cunoaștere, transformând evaluarea dintr-un proces de verificare externă într-unul de auto-reflecție și dezvoltare personală. Limitele cercetării sunt reprezentate de dimensiunea redusă a eșantionului (o singură clasă) și de durata relativ scurtă a intervenției, aspecte care condiționează posibilitatea generalizării rezultatelor. Studii ulterioare ar putea extinde investigația la eșantioane mai mari, ar putea urmări efectele pe termen lung ale practicilor evaluative alternative și ar putea examina transferabilitatea acestor strategii la alte discipline de învățământ sau alte niveluri de școlaritate.

Prezenta cercetare contribuie la corpus-ul de bune practici în domeniul evaluării educaționale din învățământul primar românesc și susține necesitatea formării continue a cadrelor didactice în domeniul evaluării formative și alternative, aspect esențial pentru modernizarea și eficientizarea procesului didactic în conformitate cu cerințele educației contemporane.