Studiu privind autonomia personală a cadrelor didactice

Autonomia se referă la libertatea persoanei de a-şi planifica viaţa şi a o trăi după cum doreşte, în funcţie de sistemul propriu de valori. A fi autonom înseamnă a fi independent, a fi sigur de tine, a avea o atitudine puternică, a nu se lăsa controlat de alţii. Autonomia personală reprezintă capacitatea unei persoane de a alege propriile acţiuni şi scopuri, de a-şi îndeplini propriile nevoi personale şi dorinţe aşa cum doreşte fără a se lăsa influenţat de alte persoane.
Scopul studiului nostru a fost de a identifica măsura în care cadrele didactice îşi manifestă autonomia personală, factorii care îi influenţează şi cât de mult contează pentru ei aceste elemente.

Studiul a fost desfăşurat pe un lot de subiecţi constituit din 30 de cadre didactice de la Liceul Economic „Virgil Madgearu” Constanţa, în perioada ianuarie 2019- iunie 2019, atât cadre didactice de cultură generală cât şi de discipline de specialitate în domeniul economic, atât profesori tineri, fără experienţă sau cu experienţă foarte mică, cât şi profesori cu vechime, cu grade didactice sau aproape de pensie.

Pentru realizarea investigaţiilor a fost utilizat ca instrument de studiu: chestionarul privind autonomia personală (AP), subscală din Bateria de teste CAS++ (Cognitrom Assessment System). Chestionarul de evaluare a autonomiei personale a fost elaborat de Monica Albu (M.Albu, 2007) şi conţine 36 de itemi, grupaţi în patru scale, câte una pentru fiecare dimensiune a autonomiei personale: Autonomia valorică (8 itemi); Autonomia cognitivă (9 itemi); Autonomia comportamentală (11 itemi); Autonomia emoţională (8 itemi) (Miclea, M., Albu, M., 2009 pag.15). El poate fi utilizat pentru diagnoza personalităţii, în domeniul educațional.

Autonomia cognitivă se refera la capacitatea de a raţiona independent, de a lua decizii. Autonomia comportamentală înseamnă a lua decizii în mod independent şi a acţiona dupa propriile decizii. Autonomia valorilor constă în a avea atitudini şi credinţe independente. Autonomia emoţională cuprinde independenţa formării şi a exprimării sentimentelor.

S-a convenit ca celor cinci variante de răspuns să li se atribuie cotele 1, 2, 3, 4 şi 5, cota 1 indicând un grad de autonomie redus, iar cota 5, un grad de autonomie ridicat. Scorul chestionarului AP este suma cotelor tuturor itemilor, fiind egal cu suma scorurilor celor patru scale.

Chestionarul AP a fost construit pentru a măsura constructul multidimensional denumit autonomie personală. Chestionarele privind autonomia personală au fost introduse în programul CAS++, apoi datele au fost centralizate pe cele patru categorii de autonomie: valorică, comportamentală, cognitivă, emoţională. Itemii cuprind următoarele aspecte:
1. Familia şi prietenii apropiaţi sunt cei care au o mare influenţă asupra felului în care aleg între bine şi rău.
2. Procedez cum cred eu că este mai bine, fără a ţine cont de părerea celorlalţi.
3. Îmi exprim sentimentele, chiar dacă cei din jurul meu nu îndrăznesc sau nu vor să şi le exprime.
4. Dacă punctul meu de vedere este diferit de cel al majorităţii, înclin să cred că ceilalţi au dreptate.
5. Îmi place să iau decizii singur, fără a depinde de ceilalţi.
6. Îmi exprim fără ezitare sentimentele, chiar dacă ceilalţi nu sunt de acord cu acestea.
7. Îmi susţin principiile în orice situaţie.
8. Nu îmi schimb convingerile personale doar pentru că marea majoritate a celor din jur cred altceva decât ceea ce cred eu.
9. Atunci când trebuie să iau o hotărâre, mă consult cu cei apropiaţi, dar în final eu iau decizia.
10. Fac ce vreau, fără a ţine cont de părerile celor din jur.
11. Ţin la convingerile mele, chiar dacă prietenii mei le consideră demodate.
12. Când nu sunt sigur de ceea ce simt, exprim şi eu sentimentele pe care le manifestă cei din jur.
13. Am nevoie de cineva care să mă ghideze în alegerile pe care trebuie să le fac.
14. Îmi este greu să continui să fac un anumit lucru dacă nu mi se spune pe parcurs că îl fac bine.
15. Îmi exprim emoţiile doar după ce am văzut care au fost reacţiile celor din jur.
16. Lupt pentru drepturile mele dacă acestea au fost încălcate.
17. În acţiunile mele nu mă las influenţat de deciziile şi părerile celorlalţi.
18. Analizez critic informaţiile noi.
19. Când ceilalţi au alte trăiri decât mine, prefer să nu-mi exprim sentimentele.
20. Am încredere că pot realiza ce îmi propun.
21. Nu-mi schimb principiile de viaţă decât dacă eu cred că nu sunt bune.
22. Nu întâmpin dificultăţi în exprimarea sentimentelor şi emoţiilor faţă de persoane şi situaţii.
23. Îmi formez opiniile fără a mă lăsa influenţat de părerile celorlalţi.
24. Îmi mobilizez toate forţele pentru a duce la îndeplinire deciziile pe care le-am luat, fără a conta pe ceilalţi.
25. Nu renunţ la obiceiurile mele, chiar dacă îi supără pe ceilalţi.
26. Cred în capacitatea mea de a lua decizii cu privire la propria persoană.
27. Nu mă deranjează să am alte principii de viaţă decât prietenii mei.
28. Nu renunţ la ideile mele, chiar dacă ceilalţi nu sunt de acord cu ele.
29. Chiar dacă sunt conştient de sentimentele mele îmi este foarte greu să le exprim în faţa altora.
30. Acţionez conform planurilor şi deciziilor personale.
31. Când îmi propun să fac ceva, duc treaba până la capăt, indiferent de consecinţe.
32. Renunţ să fac un lucru dificil dacă nu mă ajută nimeni.
33. Îmi cunosc calităţile şi defectele.
34. Dacă cineva reuşeşte să mă convingă, sunt gata să renunţ la principiile mele.
35. În situaţii conflictuale, prefer să nu-mi exprim sentimentele.
36. Nu acţionez cum îmi doresc, de teamă că-i supăr pe ceilalţi.

Timpul de răspuns nu este limitat (Miclea, M., Albu, M., 2009 p.16).

Profesorii care au răspuns la chestionarul pentru evaluarea autonomiei personale sunt 30 în total, din care 14 sunt la începutul carierei didactice deoarece în ultima vreme tinerii nu-şi mai doresc o carieră didactică şi sunt mai puţini în învăţământ, fiind un domeniu mai puţin atractiv pentru ei şi 16 sunt cadre didactice cu vechime în învăţământ deoarece cei care predau de mult timp le este mai greu să-şi găsescă o altă slujbă sau consideră că au muncit mult ca să ajungă la un anumit nivel (sunt titulari, au spor de vechime, grade didactice) şi le este greu să mai facă o schimbare, 14 profesori sunt de gen masculin şi 16 de gen feminin deoarece în învăţământ lucrează mai mult femeile decât bărbaţii, aceştia din urmă căutând de lucru în alte domenii. De obicei bărbaţii care rămân în învăţământ se justifică prin faptul că au timp şi pentru al doilea serviciu.

După introducerea răspunsurilor din chestionarul privind autonomia personală în programul CAS++ , rezultatele obţinute au fost:

Autonomia personală în funcţie de gen

Din studiu rezultă că autonomia totală este mai înaltă la profesorii de gen masculin faţă de cei de gen feminin.
Din analiza comparativă a tipurilor de autonomie personală rezultă faptul că diferenţa cea mai mare între valorile autonomiei este la autonomia comportamentală cu un scor de 60.35 pentru bărbaţi şi 53.81 pentru femei. Aceasta se explică prin faptul că bărbaţii sunt mai independenţi decât femeile, se ghidează foarte mult după propriile decizii, nu se lasă influenţaţi de cei din jur, considerând că ei acţionează întotdeauna corect şi deciziile lor sunt cele mai bune.

Analiza comparativă a tipurilor de autonomie personală după criteriul de vechime este următoarea:

Autonomia personală în funcţie de vechime

În urma analizării rezultatelor, se observă faptul că autonomia valorică în cazul profesorilor începători (sub 10 ani vechime) este mult mai mare, având un scor de 61.43, decat în cazul profesorilor cu experienţă în domeniul didactic (peste 10 ani vechime) cu un scor de 49.81. Acest lucru se explică prin faptul că profesorii mai tineri au credinţe şi atitudini mai independente, având încredere în forţele proprii, făcându-şi planuri de viitor cu exuberanţa tinereţii, trăind cu impresia că totul este în favoarea lor, iar viitorul le aparţine şi şi-l construiesc aşa cum îşi doresc ei.

În schimb, cei cu experienţă în domeniu şi cu mulţi ani în cariera didactică ajung să se plafoneze, să nu-şi mai facă planuri de viitor, gândindu-se că până la pensie nu mai e mult şi lucrurile nu se vor mai schimba în favoarea lor ci vor continua ca şi înainte, fără prea multe modificări. Majoritatea profesorilor după ce îşi obţin toate gradele didactice îşi proiectează cariera într-un mod monoton fără schimbări majore.

Autonomia valorică mică se explică prin faptul că: se lasă influenţaţi de familie şi prieteni atunci când îşi constituie principiile, renunţă la propriile convingeri atunci când ceilalţi nu sunt de acord cu ele sau au alte idei. Atunci când rezultă valori mari la autonomia valorică persoana se caracterizează astfel: nu renunţă la propriile convingeri şi principii doar pentru că acestea sunt diferite de cele ale altora sau pentru că cei din jur nu sunt de acord cu ele.

Autonomia comportamentală la valori mici se traduce prin: acţionează aşa cum îi dictează alţii sau cum crede că ar dori ceilalţi, are nevoie de încurajări pe parcursul acţiunilor sale, abandonează efectuarea sarcinilor dificile dacă nu este ajutat. Iar valorile mari se exprima prin: acţionează conform propriilor decizii, fără a ţine cont de opiniile altora, nu abandonează executarea unei sarcini dacă întâmpină dificultăţi, se străduieşte să se descurce singur.

Autonomia cognitivă la valori mici înseamnă că: are nevoie de ajutorul altora atunci când trebuie să ia decizii, nu are încredere în capacităţile proprii, se lasă influenţaţi de părerile celorlalţi. Atunci când valorile sunt mari înseamnă că: are capacitatea de a lua singur decizii, analizează critic informaţiile primite, îşi formează opinii fără a se lăsa influenţat de cei din jur, se poate auto-evalua.

Autonomia emoţională cu valori mici se exprimă prin: evită să-şi exprime sentimentele atunci când acestea sunt diferite de cele ale altora sau când nu ştie ce trăiri au ceilalţi. Atunci când valorile sunt mari persoana se caracterizează astfel: nu are reţineri în a-şi exprima sentimentele, chiar dacă acestea nu sunt împărtăşite de cei din jur.

BIBLIOGRAFIE
1. Albu, Monica, 2007, Un nou instrument pentru evaluarea autonomiei personale la adolescenţi, Seria Humanistica, Cluj-Napoca;
2.Miclea, Mircea, Albu, Monica (coord) ş.a.,2009, Cognitrom Assessment System (C.A.S.++),  Ed. ASCR,Cluj Napoca.

 

Accesări: 56

Articole asemănătoare