Studiu privind autonomia personală a cadrelor didactice

Autonomia se referă la libertatea persoanei de a-și planifica viața și a o trăi după cum dorește, în funcție de sistemul propriu de valori. A fi autonom înseamnă a fi independent, a fi sigur de tine, a avea o atitudine puternică, a nu se lăsa controlat de alții. Autonomia personală reprezintă capacitatea unei persoane de a alege propriile acțiuni și scopuri, de a-și îndeplini propriile nevoi personale și dorințe așa cum dorește fără a se lăsa influențat de alte persoane.
Scopul studiului nostru a fost de a identifica măsura în care cadrele didactice își manifestă autonomia personală, factorii care îi influențează și cât de mult contează pentru ei aceste elemente.

Studiul a fost desfășurat pe un lot de subiecți constituit din 30 de cadre didactice de la Liceul Economic „Virgil Madgearu” Constanța, în perioada ianuarie 2019- iunie 2019, atât cadre didactice de cultură generală cât și de discipline de specialitate în domeniul economic, atât profesori tineri, fără experiență sau cu experiență foarte mică, cât și profesori cu vechime, cu grade didactice sau aproape de pensie.

Pentru realizarea investigațiilor a fost utilizat ca instrument de studiu: chestionarul privind autonomia personală (AP), subscală din Bateria de teste CAS++ (Cognitrom Assessment System). Chestionarul de evaluare a autonomiei personale a fost elaborat de Monica Albu (M.Albu, 2007) și conține 36 de itemi, grupați în patru scale, câte una pentru fiecare dimensiune a autonomiei personale: Autonomia valorică (8 itemi); Autonomia cognitivă (9 itemi); Autonomia comportamentală (11 itemi); Autonomia emoțională (8 itemi) (Miclea, M., Albu, M., 2009 pag.15). El poate fi utilizat pentru diagnoza personalității, în domeniul educațional.

Autonomia cognitivă se refera la capacitatea de a raționa independent, de a lua decizii. Autonomia comportamentală înseamnă a lua decizii în mod independent și a acționa dupa propriile decizii. Autonomia valorilor constă în a avea atitudini și credințe independente. Autonomia emoțională cuprinde independența formării și a exprimării sentimentelor.

S-a convenit ca celor cinci variante de răspuns să li se atribuie cotele 1, 2, 3, 4 și 5, cota 1 indicând un grad de autonomie redus, iar cota 5, un grad de autonomie ridicat. Scorul chestionarului AP este suma cotelor tuturor itemilor, fiind egal cu suma scorurilor celor patru scale.

Chestionarul AP a fost construit pentru a măsura constructul multidimensional denumit autonomie personală. Chestionarele privind autonomia personală au fost introduse în programul CAS++, apoi datele au fost centralizate pe cele patru categorii de autonomie: valorică, comportamentală, cognitivă, emoțională. Itemii cuprind următoarele aspecte:
1. Familia și prietenii apropiați sunt cei care au o mare influență asupra felului în care aleg între bine și rău.
2. Procedez cum cred eu că este mai bine, fără a ține cont de părerea celorlalți.
3. Îmi exprim sentimentele, chiar dacă cei din jurul meu nu îndrăznesc sau nu vor să și le exprime.
4. Dacă punctul meu de vedere este diferit de cel al majorității, înclin să cred că ceilalți au dreptate.
5. Îmi place să iau decizii singur, fără a depinde de ceilalți.
6. Îmi exprim fără ezitare sentimentele, chiar dacă ceilalți nu sunt de acord cu acestea.
7. Îmi susțin principiile în orice situație.
8. Nu îmi schimb convingerile personale doar pentru că marea majoritate a celor din jur cred altceva decât ceea ce cred eu.
9. Atunci când trebuie să iau o hotărâre, mă consult cu cei apropiați, dar în final eu iau decizia.
10. Fac ce vreau, fără a ține cont de părerile celor din jur.
11. Țin la convingerile mele, chiar dacă prietenii mei le consideră demodate.
12. Când nu sunt sigur de ceea ce simt, exprim și eu sentimentele pe care le manifestă cei din jur.
13. Am nevoie de cineva care să mă ghideze în alegerile pe care trebuie să le fac.
14. Îmi este greu să continui să fac un anumit lucru dacă nu mi se spune pe parcurs că îl fac bine.
15. Îmi exprim emoțiile doar după ce am văzut care au fost reacțiile celor din jur.
16. Lupt pentru drepturile mele dacă acestea au fost încălcate.
17. În acțiunile mele nu mă las influențat de deciziile și părerile celorlalți.
18. Analizez critic informațiile noi.
19. Când ceilalți au alte trăiri decât mine, prefer să nu-mi exprim sentimentele.
20. Am încredere că pot realiza ce îmi propun.
21. Nu-mi schimb principiile de viață decât dacă eu cred că nu sunt bune.
22. Nu întâmpin dificultăți în exprimarea sentimentelor și emoțiilor față de persoane și situații.
23. Îmi formez opiniile fără a mă lăsa influențat de părerile celorlalți.
24. Îmi mobilizez toate forțele pentru a duce la îndeplinire deciziile pe care le-am luat, fără a conta pe ceilalți.
25. Nu renunț la obiceiurile mele, chiar dacă îi supără pe ceilalți.
26. Cred în capacitatea mea de a lua decizii cu privire la propria persoană.
27. Nu mă deranjează să am alte principii de viață decât prietenii mei.
28. Nu renunț la ideile mele, chiar dacă ceilalți nu sunt de acord cu ele.
29. Chiar dacă sunt conștient de sentimentele mele îmi este foarte greu să le exprim în fața altora.
30. Acționez conform planurilor și deciziilor personale.
31. Când îmi propun să fac ceva, duc treaba până la capăt, indiferent de consecințe.
32. Renunț să fac un lucru dificil dacă nu mă ajută nimeni.
33. Îmi cunosc calitățile și defectele.
34. Dacă cineva reușește să mă convingă, sunt gata să renunț la principiile mele.
35. În situații conflictuale, prefer să nu-mi exprim sentimentele.
36. Nu acționez cum îmi doresc, de teamă că-i supăr pe ceilalți.

Timpul de răspuns nu este limitat (Miclea, M., Albu, M., 2009 p.16).

Profesorii care au răspuns la chestionarul pentru evaluarea autonomiei personale sunt 30 în total, din care 14 sunt la începutul carierei didactice deoarece în ultima vreme tinerii nu-și mai doresc o carieră didactică și sunt mai puțini în învățământ, fiind un domeniu mai puțin atractiv pentru ei și 16 sunt cadre didactice cu vechime în învățământ deoarece cei care predau de mult timp le este mai greu să-și găsescă o altă slujbă sau consideră că au muncit mult ca să ajungă la un anumit nivel (sunt titulari, au spor de vechime, grade didactice) și le este greu să mai facă o schimbare, 14 profesori sunt de gen masculin și 16 de gen feminin deoarece în învățământ lucrează mai mult femeile decât bărbații, aceștia din urmă căutând de lucru în alte domenii. De obicei bărbații care rămân în învățământ se justifică prin faptul că au timp și pentru al doilea serviciu.

După introducerea răspunsurilor din chestionarul privind autonomia personală în programul CAS++ , rezultatele obținute au fost:

Autonomia personală în funcție de gen

Din studiu rezultă că autonomia totală este mai înaltă la profesorii de gen masculin față de cei de gen feminin.
Din analiza comparativă a tipurilor de autonomie personală rezultă faptul că diferența cea mai mare între valorile autonomiei este la autonomia comportamentală cu un scor de 60.35 pentru bărbați și 53.81 pentru femei. Aceasta se explică prin faptul că bărbații sunt mai independenți decât femeile, se ghidează foarte mult după propriile decizii, nu se lasă influențați de cei din jur, considerând că ei acționează întotdeauna corect și deciziile lor sunt cele mai bune.

Analiza comparativă a tipurilor de autonomie personală după criteriul de vechime este următoarea:

Autonomia personală în funcție de vechime

În urma analizării rezultatelor, se observă faptul că autonomia valorică în cazul profesorilor începători (sub 10 ani vechime) este mult mai mare, având un scor de 61.43, decat în cazul profesorilor cu experiență în domeniul didactic (peste 10 ani vechime) cu un scor de 49.81. Acest lucru se explică prin faptul că profesorii mai tineri au credințe și atitudini mai independente, având încredere în forțele proprii, făcându-și planuri de viitor cu exuberanța tinereții, trăind cu impresia că totul este în favoarea lor, iar viitorul le aparține și și-l construiesc așa cum își doresc ei.

În schimb, cei cu experiență în domeniu și cu mulți ani în cariera didactică ajung să se plafoneze, să nu-și mai facă planuri de viitor, gândindu-se că până la pensie nu mai e mult și lucrurile nu se vor mai schimba în favoarea lor ci vor continua ca și înainte, fără prea multe modificări. Majoritatea profesorilor după ce își obțin toate gradele didactice își proiectează cariera într-un mod monoton fără schimbări majore.

Autonomia valorică mică se explică prin faptul că: se lasă influențați de familie și prieteni atunci când își constituie principiile, renunță la propriile convingeri atunci când ceilalți nu sunt de acord cu ele sau au alte idei. Atunci când rezultă valori mari la autonomia valorică persoana se caracterizează astfel: nu renunță la propriile convingeri și principii doar pentru că acestea sunt diferite de cele ale altora sau pentru că cei din jur nu sunt de acord cu ele.

Autonomia comportamentală la valori mici se traduce prin: acționează așa cum îi dictează alții sau cum crede că ar dori ceilalți, are nevoie de încurajări pe parcursul acțiunilor sale, abandonează efectuarea sarcinilor dificile dacă nu este ajutat. Iar valorile mari se exprima prin: acționează conform propriilor decizii, fără a ține cont de opiniile altora, nu abandonează executarea unei sarcini dacă întâmpină dificultăți, se străduiește să se descurce singur.

Autonomia cognitivă la valori mici înseamnă că: are nevoie de ajutorul altora atunci când trebuie să ia decizii, nu are încredere în capacitățile proprii, se lasă influențați de părerile celorlalți. Atunci când valorile sunt mari înseamnă că: are capacitatea de a lua singur decizii, analizează critic informațiile primite, își formează opinii fără a se lăsa influențat de cei din jur, se poate auto-evalua.

Autonomia emoțională cu valori mici se exprimă prin: evită să-și exprime sentimentele atunci când acestea sunt diferite de cele ale altora sau când nu știe ce trăiri au ceilalți. Atunci când valorile sunt mari persoana se caracterizează astfel: nu are rețineri în a-și exprima sentimentele, chiar dacă acestea nu sunt împărtășite de cei din jur.

BIBLIOGRAFIE
1. Albu, Monica, 2007, Un nou instrument pentru evaluarea autonomiei personale la adolescenți, Seria Humanistica, Cluj-Napoca;
2.Miclea, Mircea, Albu, Monica (coord) ș.a.,2009, Cognitrom Assessment System (C.A.S.++),  Ed. ASCR,Cluj Napoca.