Valorificarea teoriei inteligențelor multiple în studiul romanului Maitreyi

Faptul că elevii sunt unici prin tipul personal de inteligență duce la ideea că și stilul de învățare al fiecăruia va fi diferit. Așadar, profesorul trebuie să identifice atuurile fiecărui elev și, în consecință, să varieze metodele de predare, așa încât să poată obține performanțe în procesul de învățare. O învățare eficientă pretinde îndrumarea unui profesor original în gândire și acțiune, receptiv la nou, perfecționist în căutarea noilor metode de predare-învățare, cu un sistem de lucru personalizat după nevoile învățăceilor, cu multă toleranță și spirit de echipă. Provocarea pentru profesorul contemporan este să utilizeze cât mai eficient profilul de inteligență al fiecărui elev și să-i perceapă pe elevi din prisma a ceea ce pot să facă, și nu a ceea ce nu pot, menirea profesorului fiind să-i deschidă elevului drumul spre „a se găsi pe sine”, a se afirma în diverse situații de viață, a fi ingenios, unic, a descoperi semnificațiile din spatele mesajelor.

„Într-o lume imperfectă, pe care o putem influența, în bine sau în rău, conștientizarea faptului că orice încercare contează, este cea care ne definește ca ființe umane.” (Howard Gardner)

Cunoașterea elevului este o condiție sine qua non a educației de calitate, presupunând proiectarea procesului paideutic având în vedere premisa învățării eficiente, și anume, respectarea particularităților psihologice și individuale ale elevilor. Prin teoria inteligențelor multiple, Gardner pledează pentru un învățământ eminamente focusat pe unicitatea ființei umane. În acest proces elaborat, cel care îndrumă elevul spre descoperire, este profesorul, considerat un Pygmalion  care făurește educația elevului prin imbricarea funcțională a strategiilor didactice. Este de cea mai mare importanță ca dascălul să cunoască și să dezvolte toată diversitatea de inteligențe umane, considera Howard Gardner: „Îmi doresc pentru copiii mei ca aceștia să înțeleagă lumea nu numai pentru faptul că lumea este fascinantă și mintea omului este curioasă. Vreau ca ei să înțeleagă lumea altfel, încât să o poată face mai bună. Cunoașterea nu este același lucru cu moralitatea, dar, dacă vrem să evităm greșelile anterioare și să avansăm pe direcții productive, trebuie să fim în stare să înțelegem. O parte importantă a acestei înțelegeri constă în a ști cine suntem și ce putem face. În ultimă instanță, trebuie să sintetizăm pentru noi înșine ceea ce înțelegem. Într-o lume imperfectă pe care o putem influența în bine sau în rău, conștientizarea faptului că orice încercare contează este cea care ne definește ca ființe umane.

Premisa că abilitățile cognitive sunt multiple ne convinge că acestea reflectă și modalitățile diferite de a interacționa cu literatura și magia cuvântului poetic, de a afla în spațiul lor răspunsuri pentru aspirații, de a surprinde miracolul creațiilor literare, întrucât inefabilul literaturii se descoperă în manieră strict personală, când elevul, trăind aventura cunoașterii, pătrunde în intimitatea textelor și își descoperă aptitudinile și competențele care îl fac să se simtă unic. Într-o egală măsură este importantă observarea producțiilor acestor opt tipuri de inteligență în cadrul unei lecții de sinteză care vizează, într-o primă instanță, ideea că școala are menirea principală să organizeze optim procesul de predare–învățare–evaluare, în așa fel încât să-l determine pe elev să-și descopere propriile resurse cognitive care să aprindă și să mențină vie flacăra cunoașterii. Dat fiind că școlile, așa cum opinia și Comenius, „sunt ateliere în care se face lumină”, suntem îndreptățiți să afirmăm că aplicarea acestei teorii răspunde exigențelor privind dezvoltarea învățării active și creative, a atitudinii activ–participative, a gândirii divergente și convergente, și, nu în ultimul rând, conduce la o stimă de sine crescută. Îmbinarea armonioasă a competențelor cu inteligența personală, creează funcționarea triadei Mă cunosc-Știu-Aplic. Altfel spus, valorizarea tipurilor de inteligență în cadrul orei de literatură ajută elevul să prefacă povara cunoașterii, într-o plăcere folositoare unui suflet plin de curiozitate. Utilitatea acestei metode duce la acceptarea ideii de unitate în diversitate.

În Ghidul de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta liceală, se stipulează că este nevoie de dezvoltarea competențelor care conduc spre formarea unui absolvent pregătit pentru viață, așa numita ființă melioristă.  Ora de limba și literatura română se dorește a fi, în acest sens, o provocare interactivă pentru elev, un prilej de a-și proba calitățile și, mai ales, inteligența personală. Implementarea acestei teorii în cadrul orelor de literatură presupune ca înaintea activităților propuse să se aplice chestionare, pentru a determina tipul de inteligență specific fiecărui elev. Se propun astfel activități concrete, potrivite pentru dezvoltarea celor opt tipuri de inteligență, identificate de Howard Gardner.

În prealabil, elevii au lecturat romanul eliadesc Maitreyi și sunt familiarizați cu diverse modalități de interpretare critică, având ca suport opera în discuție. Se distribuie activităţile pe grupe, aşa cum au fost identificate din interpretarea chestionarului, apoi elevii conlucrează la rezolvarea sarcinilor didactice, implicându-se activ. La finalul activității, comunicarea se face prin intermediul unui raportor care face cunoscut modul în care au fost rezolvate sarcinile, printr-un poster sau prin activităţi specifice, argumentându-şi răspunsurile. Fiecare membru din grupă îşi alege o sarcină din cele propuse şi scrie pe o foaie sau desenează etc. După încheierea timpului de lucru, 15 minute, raportorii prezintă rezolvarea sarcinilor. Se propun activități de lucru, după cum urmează:

1. Inteligența verbal-lingvistică (Lingviștii)

Acest tip de inteligență valorifică aptitudinea de a utiliza în manieră eficientă cuvintele, fie în registrul oral în meserii ca: moderator TV, povestitor, orator; fie în registrul scris în meserii ca: jurnalist, dramaturg, poet sau editor. Elevii care au acest tip de inteligență găsesc plăcere în a citi, a scrie, a povesti, a face jocuri de cuvinte. De asemenea, aceștia știu să își structureze limbajul în scop persuasiv, dar și în scopul de a comunica eficient cu semenii lor.

– Realizați o dezbatere cu tema: Orient vs. Occident, evidențiind diferențele de limbă, cultură, rasă, obiceiuri etc.
– Comentați raportul realitate-ficțiune, având în vedere substratul antropologic care a stat la baza scrierii romanului Maitreyi.

2. Inteligența logico-matematică (Matematicienii)

Acest tip de inteligență dezvoltă capacitatea elevului de a utiliza raționamente deductive și inductive, de a rezolva probleme, de a înțelege logic relațiile dintre concepte și idei, de a înțelege raporturile de cauzalitate, de a utiliza gândirea rațională, în știință, literatură sau în alte domenii ale cunoașterii. Cei care posedă acest tip de inteligență devin buni matematicieni, fizicieni, chimiști etc.

– Reprezintă printr-o figură geometrică/ printr-un grafic/ o poblemă cu ipoteză și demonstrație, relația personajelor Sen, Maitreyi, Allan.
– Desenează un cub folosind fațetele sale pentru a ilustra tipologiile în care se încadrează romanul în discuție: roman interbelic, roman exotic, roman experiențialist, roman modern, roman subiectiv.

3. Inteligența vizual-spațială (Pictorii)

Acest tip de inteligență se centrează asupra capacității de a percepe corect lumea înconjurătoare pe cale vizuală. Elevii care au această inteligență pot deveni: pictori, arhitecți, sculptori, proiectanți etc. Ei pot realiza cu ușurință reprezentări grafice în spațiu, distingând fără dificultate, linii și forme. Percepția vizuală este dublată de experiențe, emoții, în vederea creării de reprezentări sugestive.

– Folosind un desen/ poster, schițați portretul Maitreyiei, așa cum se conturează din descrierea subiectivă a personajului–narator, Allan.
– Folosind simboluri grafice/ desene, propuneți o copertă  ilustrativă pentru roman.
– Realizați un afiș ingenios prin care să promovați lectura romanului-replică, Dragostea nu moare, scris de Maitreyi Devi.

4. Inteligența muzical-ritmică (Muzicienii)

Acest tip de inteligență artistică valorifică: gradul de sensibilitate a elevului la sunete, precum și abilitatea de a răspunde emoțional la stimulii din exterior. Acești elevi compun linii melodice, cântă la diverse instrumente, sunt melomani, își dezvoltă o apetență artistică față de muzică, știu să transmită, pe lângă cântec, și emoția artistică, esențială în orice formă de artă.
Exemplificați printr-un ritm, o melodie, un dans, trăirile personajelor Maitreyi și Allan.

5. Inteligența naturalistă (Naturaliștii)

Despre acest tip de inteligență, Gardner spunea că: „Este sesizabilă la copiii care învaţă cel mai bine prin contactul direct cu natura. Pentru aceştia, cele mai potrivite lecţii sunt cele în aer liber. Acești elevi preferă să alcătuiască proiecte la ştiinţe naturale, cum ar fi observarea păsărilor, alcătuirea insectarelor, îngrijirea copacilor sau a animalelor. Ei preferă ecologia, zoologia, botanica.”  O măsură eficientă pentru dezvoltarea acestui tip de inteligență ar fi crearea oportunităților de a desfășura cât mai multe ore de curs în natură.

– Încadrați-i pe protagoniștii poveștii de iubire într-una dintre tipologiile de mai jos, în funcție de temperamentul fiecăruia: extrovertit/ introvertit. Argumentați opțiunea aleasă!
– Evidențiați principalele trăsături de caracter ale indiencei, pornind de la acțiunea romanului.

6. Inteligența corporal-kinestezică (Actorii)

Acest tip de inteligență vizează aptitudini legate de: coordonare, echilibru, dexteritate, forţă, flexibilitate, viteză, fiind indispensabilă în meseria de chirurg sau pilot, întrucât valorifică controlul mișcărilor corporale și coordonarea dintre trup și spirit.

– Joc de rol: Mimați scena logodnei de la Marile Lacuri, folosindu-vă de coduri nonverbale (mimică, gestică, mișcare).
– Dramatizați, prin joc de rol, discuția dintre Sen și Allan, redată în fragment.

7. Inteligența interpersonală (Jurnaliștii)

Acest tip de inteligenţă implică deprinderi de comunicare verbală și nonverbală, capacitatea de a relaționa eficient cu cei din jur, de a-i motiva în diverse situații, de a soluționa conflicte, de a crea un climat armonios între oameni etc. Elevii care au acest tip de inteligență știu să comunice, să-și exprime nuanțat ideile, gândurile sau să-i cunoască în detaliu pe cei din jur. Acest tip de inteligență este indispensabil în meseria de psiholog.

– Realizați un interviu  cu un personaj, la alegere: Maitreyi/ Allan.
– Analizați evoluția sentimentului de dragoste dintre fecioara indiancă Maitreyi și occidentalul Allan.

8. Inteligența intrapersonală (Analiștii)

Acest tip de inteligență se reflectă cu precădere la oamenii care și-au format o reprezentare de sine corectă, își cunosc calitățile și defectele, sunt conștienți de reacțiile lor, de dorințele lor, se evaluează corect, sunt autodisciplinați. Elevii care au această inteligență sunt firi meditative care petrec mult timp în introspecție, fiind gânditori și, uneori, taciturni.

– Analizați drama interioară a personajelor Allan și Maitreyi, cauzată de refuzul lui Sen de a accepta relația celor doi.
– Exprimați-vă opinia cu privire la finalul deschis al romanului: „Și dacă n-ar fi decât o păcăleală a dragostei mele? De ce să cred? De unde știu? Aș vrea să privesc ochii Maitreyiei…”

Chestionarele date elevilor spre a se obține un feedback al activității au vizat consemnarea aprecierilor acestora faţă de activitatea desfăşurată. Aceştia au subliniat caracterul practic și provocator al activității, dar, în acelaşi timp, oportun și antrenant prin problematizare, analogic prin valorificarea unor informaţii din varii domenii. Atitudinea elevilor a fost destinsă, pozitivă, nemanifestând reticenţe față de sarcinile primite. Elevii au participat activ în procesul de rezolvare a sarcinilor de lucru şi au dovedit disponibilitate pentru munca în echipă. Aceștia au observat și caracterul cronofag al acestei activităţi, precum și dificultatea de a lucra sub presiunea timpului. Punctele tari ale unui astfel de experiment sunt multiple și răspund dezideratelor Curriculumului Naţional privind dezvoltarea învăţării active. Se dezvoltă astfel atitudinii activ-participative, ofertante prin posibilitatea de a munci cu folos și de a face posibilă comunicarea. De asemenea, acest tip de activitate dezvoltă creativitatea, imaginaţia elevilor, permițând receptări originale ale textului literar în raport cu un suport critic minimal, în vederea dezvoltării competenţei argumentative. Aplicarea teoriei inteligenţelor multiple aduce numeroase beneficii. Clasa devine un spațiu deschis, imaginativ, un mediu primitor pentru fiecare elev, în funcție de sructura sa sufletească, un loc în care se pun întrebări și se află răspunsuri. Elevul se va simți încurajat, încrezător și, cel mai important, va ști că este inteligent și că stă în puterea lui să își croiască un viitor strălucit, cunoscându-și aptitudinile și talentele.

O concluzie fundamentală în urma aplicării acestei teorii, constă în aceea că fiecare elev este o entitate unică ce se cere descoperită și, desigur, ghidată în „laboratorul” minții sale. Elevul este antrenat astfel în provocarea de a emite idei originale, de a analiza și interpreta texte. În cele din urmă, rămân la convingerea că următoarea aserțiune a lui Gardner este valabilă oriunde și oricum: „Într-o lume imperfectă, pe care o putem influența, în bine sau în rău, conștientizarea faptului că orice încercare contează, este cea care ne definește ca ființe umane.

 

Accesări: 126

Articole asemănătoare