Promovarea organizației școlare în rândul beneficiarilor direcți și în rândul comunității este un element esențial pentru evoluția propice a unității de învățământ deoarece imaginea percepută de publicul țintă determină cerere pentru oferta educațională a instituției. Consider că imaginea unei şcoli este cel mai bine promovată prin acţiunile desfăşurate în contextul domeniului de activitate, iar în studiul de față mi-am propus să identific o strategie de optimizare a imaginii şcolii în comunitate ţinând cont, în primul rând, de obiectivele instituţiei şcolare, dar şi de orizontul de aşteptare al comunităţii.
Promovarea are în vedere totalitatea formelor de comunicare și activitățile desfășurate de instituții pentru a-i convinge pe beneficiari să acceseze ofertele educaționale ale acestora. Promovarea îl informează și îl influențează pe beneficiar astfel încât să aleagă o anumită ofertă sau un anumit tip de instituție. Pentru o alegere rațională argumentele trebuie să fie susținute de calitatea produsului și de nivelul profesional al cadrelor didactice. Promovarea este parte componentă a strategiei de marketing educațional abordată de fiecare organizație școlară în parte. Politica de promovare a imaginii școlii conține multitudinea activităților interne și externe realizate de o instituție de învățământ care are ca obiectiv informarea publicului țintă despre procesele/produsele prestate, modificând cunoștințele, percepția, atitudinea față de școală.
Rolul activităților de promovare vizează atingerea următoarelor obiective:
• Consolidarea și îmbunătățirea reputației organizației de învățământ;
• Diferențierea produsului educațional pe piață.
Elaborarea unei strategii de promovare are în vedere următoarele aspecte: prospectare cerințelor sociale, investigarea aspirațiilor și opțiunilor individuale, creșterea adaptabilității instituției la cerințele comunității, satisfacerea aspirațiilor individuale și educționale, evaluarea continuă a organizației
Eapele elaborării unei strategii de promovare sunt: analiza situației existente; stabilirea obiectivelor de marketing; identificarea publicului țintă; determinarea poziției dorite pe piață: implementarea planului de maeketing; elaborarea bugetului planului; evaluarea planului; mixul de marketing;
În urma fundamentării teoretice a problemei investigate prin studierea bibliografiei de profil, am realizat studiul constatativ-descriptiv privind strategiile de promovare în comunitate a unei școli din învățământul preuniversitar realizat de mine a avut ca scop: realizarea unei investigații privind abordarea conceptului de promovare a instituției de învățământ în vederea obținerii și optimizării unei imagini favorabile a școlii în comunitatea locală.
Ipoteza de la care am pornit a fost: abordarea unei strategii eficiente de promovare a imaginii scolii în comunitate conduce spre creșterea numărului de elevi înscriși la început de ciclu și menținerea acestora pe parcursul celor două etape ale învățământului obligatoriu și spre menținerea și creșterea imaginii favorabile a instituției în rândul beneficiarilor direcți și în rândul comunității în general.
În abordarea problematicii acestei lucrări de cercetare am urmărit:
- identificarea opiniei cadrelor didactice cu privire la importanța existenței unei strategii de promovarea a imaginii școlii în comunitate;
- identificarea modalităților de promovarea utilizate de către instituția școlară;
- valorificarea constantă și eficientă a modalităților de promovare atât în mediul real, cât și în mediul virtual;
- determinarea legăturii dintre abordarea constantă a unei strategii de promovare și optimizarea imaginii pozitive a școlii în comunitate;
Etapele cercetării
Etapa inițială am stabilit eșantionul, am aplicat și am interpretat chestionare pentru a identifica gradul de implicare a subiecților în activitățile de promovare derulate la nivelul școlii. Am continuat cercetarea calitativă cu un studiul de caz care a vizat identificarea strategiile de promovare în comunitate valorificate de Școala Gimnazială Numărul 28 din Galați. Am finalizat cercetarea cu prelucrarea și interpretarea datelor, urmată de formularea unor concluzii generale privind strategiile de promovare a imaginii școlii și recomandări rezultate din studiul de caz.
Metode și instrumente de investigație folosite
Metoda anchetei pe bază de chestionar – am aplicat chestionare cadrelor didactice care au făcut parte din eșantionul de studiu și unor părinți ( clasa a IV-a, a V-a, a VIII-a, pregătitoare);
Metoda convorbirii – folosită în mod constant în discuțiile cu cadrele didactice, cu părinții, cu conducerea școlii, cu responsabilul Comisiei pentru Evaluarea și Asigurarea calității (CEAC), cu responsabilii comisiilor existente la nivelul școlii;
Metoda cercetării documentelor şcolare: Planul de dezvoltare instituțională a instituției – 2016-2020, Regulamentul de organizare și funcționare a școlii, Raportul de analiză asupra activităților desfășurate în anul școlar 2018-2019, Raportul de analiza privind activitățile extrașcolare și extracurriculare desfășurate – anii școlari 2017-2018 și 2018-2019, rapoarte și analize ale Comisiei pentru Evaluarea și Asigurarea Calității, proceduri interne ale unității de învățământ;
Metoda analizei produselor activității – web site-ul, filmul de prezentare, revista școlii, pliante, panouri, expoziții, concursuri organizate, conferințe, simpozioane, activități extracurriculare și extrașcolare.
Metode de analiză și prelucrare statistică a datelor- datele colectate au fost reprezentate grafic prin tabele analitice, histograme, diagrame areolare.
Realizarea investigației
Cercetarea s-a realizat pe parcursul a doi ani școlari 2018-2019, 2019- 2020 sub forma unui studiu de caz care a vizat identificarea strategilor de promovare în comunitate a Școlii Gimnaziale Nr. 28 din Galați. Eșantionul a fost alcătuit din 35 de cadre didactice ( 23 de profesori pentru învățământul primar și 12 profesori ) și 120 de părinți ai elevilor de clasa a IV-a, a V-a, a VIII-a, pregătitoare, viitori părinți ai elevilor de clasă pregătitoare.
Chestionarul aplicat cadrelor didactice a vizat:
- identificarea aspectelor care conduc spre conturarea unui imagini pozitive a instituției în comunitate din perspectiva profesorilor chestionați;
- care sunt, pe termen lung, efectele unei strategii de promovare a imaginii școlii în comunitate;
- cine ar trebui să se ocupe cu promovarea școlii;
- care sunt modalitățile cele mai eficiente de promovare care pot fi folosite.
Informațiile dobândite, prin analiza și interpretarea datelor obținute, au permis sesizarea următoarei realități educaționale:
- promovarea imaginii școlii în comunitate este o preocupare permanentă a cadrelor didactice și se realizează prin asigurarea unui act educațional de calitate menit să conducă spre rezultate școlare foarte bune, dar și spre atragerea unui număr mare de elevi spre această instituție;
- părinții au percepție pozitivă față de școală și față de activitatea desfășurată de profesorii care predau în această școală;
- atingerea țintelor strategice privind dezvoltarea organizației școlare este o prioritate pentru toți membrii acesteia implicându-se voluntar în derularea unor proiecte și parteneriate;
- între echipa managerială și restul corpului profesoral există o relație de comunicare și de colaborare eficientă;
Obiectivele strategiei de promovare:
- creșterea numărului de elevi înscriși la început de ciclu și menținerea acestora pe parcursul celor două etape ale învățământului obligatoriu;
- menținerea și creșterea imaginii favorabile a instituției în rândul beneficiarilor direcți și în rândul comunității în general;
În vederea atingerii obiectivelor propuse, echipa managerială a școlii urmărește:
1. Diferențierea produsului educațional pe piață;
2. Consolidarea și menținerea reputației instituției de învățământ;
3. Fidelizarea consumatorilor de servicii educaționale;
Acestea s-au concretizat prin:
– Conturarea imaginii și identității instituției:
Marca instituției este reprezentată de sigla școlii care se regăsește pe orice document emis de unitatea de învățământ, pe pliante, afișe, panouri publicitare;
Site-ul școlii este un mijloc modern și eficient de promovare a serviciilor educaționale oferite. Acesta este bine structurat pe categorii de informații clar delimitate, este actualizat în timp real și este o sursă de informare ce poate fi accesată de orice persoană, oferind o imagine de ansamblu asupra activității derulată în școală.
– Diferențierea produsului educațional pe piață s-a concretizat prin:
– diversificarea ofertei curriculare și extracurriculare în funcție de nevoile și aspirațiile elevilor;
-înființarea clasei de limbă engleză intensiv la ciclul gimnazial;
-diversificarea ofertei pentru disciplina opțională ;
-derularea programului „Școală după școală” la nivelul claselor primare;
-desfășurarea, în incinta unității de învățământ, a unor activități extracurriculare în completarea programului școlar obligatoriu;
Consolidarea și îmbunătățirea reputației organizației de învățământ printr-o varietate de acțiuni formativ- educative planificate și concretizare prin activități extracurrriculare și extrașcolare:
-derularea unor proiecte Erasmus+, măsura KA1, KA2 coordonate de profesorii școlii;
-desfășurarea unor proiecte CAERI/ CAEN – 2019, proiecte propuse de către cadre didactice ale școlii;
-drganizarea unor evenimente extraşcolare și extracurriculare ( concursuri naționale, conferințe, simpozioane);
-parteneriate, protocoale de colaborare cu diverse instituții la nivel local și national;
Concluzii generale privind strategiile de promovare a imaginii școlii
În lucrarea de față, mi-am propus să conturez o posibilă strategie de optimizare a imaginii şcolii în comunitate ţinând cont, în primul rând, de obiectivele instituţiei şcolare, dar şi de orizontul de aşteptare al comunităţii. Consider că rolul principal în crearea imaginii şcolii îl are echipa managerială a instituției care trebuie să aibă o viziune clară asupra locului și rolului pe care ar trebui să îl ocupe organizația școlară în comunitate prin stabilirea unor ținte strategice bine definite și susținute de un plan de acțiune concret și plauzibil. Planul de dezvoltare instituțională se poate concretiza prin susținerea și implicarea colectivului de cadre didactice care asigură calitatea procesului instructiv şi educativ prin profesionalism, deschidere spre nou, implicare și dăruire.
Această instituție demonstrează o preocupare permanentă față de aspectul enunțat anterior, adaptându-și serviciile oferite nevoilor beneficiarilor prin: înființarea claselor cu predare a limbii engleze intensiv la ciclul gimnazial, introducerea limbii germane ca disciplină de studiu în oferta CDȘ a școlii atât la ciclul primar cât și la ciclul gimnazial, posibilitatea desfășurării unor cursuri extracurriculare în incinta școlii, în completarea orelor de curs la ciclul primar, derularea programului „Scoală după școală”.
Echipa managerială a instituției are o viziune clară asupra locului și rolului pe care ar trebui să îl ocupe organizația în comunitate prin stabilirea unor ținte strategice bine definite și susținute de un plan de acțiune concret. Strategiile de promovare sunt adaptate particularităților organizației.
Pentru o bună diagnoză a instituției analiza SWOT vizează atât mediul intern cât şi mediul extern, pe următoarele paliere:
- oferta curriculară
- resursele umane
- resursele materiale şi financiare
- relațiile cu comunitatea
Factorii esențiali în reușita unei campanii de promovare sunt:
- Existența unui climat educațional deschis, stimulator, bazat pe comunicare și colaborare;
- Informarea tuturor membrilor organizației cu privire la obiectivele ce se doresc a fi atinse;
- Elaborarea planului de acțiuni să fie rezultatul muncii de echipă ceea ce ar conduce spre motivarea și implicarea voluntară a membrilor organizației în derularea tuturor acțiunilor propuse;
- Stabilirea unor responsabilități clare și precise, a elementelor de comunicare și de relaționare între membrii organizați
- Fixarea termenelor limită pentru fiecare acțiune planificată;
- Controlul calității și evaluarea permanentă a acțiunilor derulate în vederea ameliorării sau a îmbunătățirii strategiei de promovare propusă.
Bibliografie
1. Alecu, Simona, Metodologia cercetării educaționale, Editura Fundației Universitare „ Dunărea de Jos”, Galați, 2005;
2. Anghelache, Valerica, Managementul schimbării educaționale, Editura Institutul European, Iași, 2012;
3. Iosifescu, Șerban, Management educațional, vol.II, Institutul Român de Management Educațional, Iași;
4. Gherghuț, Alois, Management general și strategic în educație, Editura Polirom, Iași, 2007;
5. Ion, Barbu, Daniela, Climatul educațional și managementul școlii, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2009;
6. Jinga, Ioan, Bazele managementului educațional, Editura ASE, București, 2009