Sari la conținut
Revista Profesorului

Reconfigurarea rețelei școlare în învățământul preuniversitar: percepții cu privire la climatul școlar și calitatea educației

• Alexandra-Denisa Bârsan • Școala Gimnazialǎ Nr. 2, Chitila (Ilfov) • România

Articolul analizează percepțiile actorilor educaționali asupra efectelor reconfigurării rețelei școlare asupra climatului școlar și calității educației în învățământul preuniversitar din România. Cercetarea vine în contextul schimbărilor din anul școlar 2025–2026, cu accent pe mărirea normei de predare, comasarea și reorganizarea unor unități de învățământ și creșterea numărului de elevi în clasă. Studiul a utilizat un design mixt convergent. Componenta cantitativă a inclus două chestionare aplicate unui eșantion format din 61 de părinți și 73 de cadre didactice, iar componenta calitativă a cuprins două interviuri semi-structurate cu directori de unități de învățământ. Mărirea normei de predare este asociată cu suprasolicitare și reducerea timpului disponibil pentru pregătirea lecțiilor și sprijin individualizat, reorganizarea este legată de dificultăți de adaptare, comunicare și stabilitate organizațională, iar creșterea efectivelor de elevi apare ca dimensiunea cu cel mai puternic impact negativ perceput asupra eficienței didactice, disciplinei, relației profesor-elev și calității învățării.

Introducere

Reconfigurarea rețelei școlare a devenit, în ultimii ani, o componentă importantă a schimbării educaționale, deoarece pune în legătură deciziile de politică publică, constrângerile administrative, financiare și experiența cotidiană a școlilor. În România, anul școlar 2025–2026 a adus o serie de măsuri care au vizat reorganizarea unităților de învățământ, norma didactică și efectivele de elevi. Dincolo de justificările administrative, aceste schimbări pot produce efecte asupra relațiilor dintre actorii educaționali, asupra condițiilor de muncă ale profesorilor, asupra stării de bine a elevilor și asupra modului în care este percepută calitatea educației.

Repere teoretice

Literatura despre schimbarea educațională arată că reformele nu produc efecte doar prin simpla lor adoptare la nivel de sistem. Fullan (2016) subliniază că schimbarea în educație este un proces complex, care depinde de modul în care politicile sunt implementate, înțelese și asumate de actorii implicați.

În același timp, literatura de specialitate arată că schimbarea educațională nu este resimțită la fel de toți actorii implicați. Hargreaves și Fullan (2012) evidențiază faptul că politicile educaționale au efecte și asupra condițiilor de muncă ale profesorilor, asupra abordării profesionale și asupra capacității acestora de a răspunde nevoilor elevilor.

Un model util pentru această înțelegere este perspectiva ecologică de Bronfenbrenner (1979), care permite analizarea proceselor educaționale pe mai multe niveluri aflate în relație. Această perspectivă sugerează că schimbările produse la nivelul politicilor educaționale și al organizării administrative pot influența nivelul local al școlii, relațiile dintre școală și comunitate, precum și interacțiunile directe dintre profesori și elevi.

Thapa et al. (2013) arată că un climat școlar pozitiv este asociat cu rezultate educaționale mai bune, cu implicare mai mare și cu experiențe școlare mai favorabile pentru elevi și profesori. În aceeași direcție, Wang și Degol (2016) evidențiază faptul că climatul școlar influențează atât performanța academică, cât și dezvoltarea socio-emoțională a elevilor.

Reconfigurarea sistemului de învățământ și a rețelei școlare este legată de mai mulți factori: demografici, economici și financiari, calitatea educației și echitate, printre altele.

Primul factor este cel demografic. Atât raportul OECD „Reforma învățământului preuniversitar din România: Consolidarea sistemelor de conducere, evaluare și de sprijin” din 2024, cât și cel din 2025, „Education and skills in Romania”, subliniază faptul că, în România, școlile mici, cele din mediul rural și cele arondate continuă să predomine, iar cele din urban funcționează în mai multe schimburi. Dintr-un număr de 16.507 școli, 10.561 dintre acestea sunt școli arondate, 11.378 se află în mediul rural, iar 7.386 funcționează cu sub 50 de elevi. Asta sugerează că actuala organizare nu mai corespunde schimbărilor demografice și distribuției actuale a elevilor, ceea ce face reorganizarea tot mai necesară (OECD, 2024; OECD, 2025).

Un alt factor este cel economic și financiar. Raportul OECD din 2024 subliniază faptul că România alocă educației resurse publice reduse, iar în acest context devine esențial modul în care se folosesc banii disponibili. Tot acest raport arată că noile politici urmăresc creșterea cheltuielilor pentru educație și o distribuire mai bună a resurselor pentru a asigura un standard minim de calitate. Totuși, oricâți bani s-ar investi, România este cu mult sub media OECD când vine vorba de investiție în educație (OECD, 2024).

Reconfigurarea rețelei școlare este influențată și de calitatea educației. Raportul OECD din 2024 subliniază faptul că școlile din mediul rural au performanțe mai slabe decât cele din mediul urban. În completare, raportul OECD din 2025 arată că școlile satelit întâmpină dificultăți în atragerea profesorilor calificați și în asigurarea unor condiții bune de învățare (OECD, 2024; OECD, 2025). Din această perspectivă, reorganizarea rețelei este văzută ca o modalitate de a crea medii educaționale mai stabile și mai bune pentru elevi.

Un ultim factor important este echitatea. Raportul OECD din 2025 subliniază faptul că România are cele mai mari disparități între mediul rural și cel urban din regiunea Europei Centrale și de Est în ceea ce privește participarea școlară și rezultatele învățării. Același raport recomandă reorganizarea rețelei școlare, astfel încât toți elevii să aibă acces la medii de învățare și calitate, și leagă această schimbare de măsuri precum transportul școlar (OECD, 2025).

Anul școlar 2025–2026 a adus mai multe schimbări importante în sistemul de învățământ preuniversitar din România. Acestea au vizat atât munca profesorilor, cât și structura rețelei școlare și modul de formare al claselor. În comunicările oficiale ale Ministerului Educației, aceste măsuri au fost prezentate ca parte a unui proces mai amplu de reorganizare și adaptare a sistemului la noile condiții administrative și bugetare.

Metodologie

Cercetarea a utilizat un design mixt convergent, ales pentru a integra date cantitative și calitative. Componenta cantitativă a fost realizată prin două chestionare, unul adresat părinților și unul cadrelor didactice. Componenta calitativă a fost realizată prin două interviuri semi-structurate cu directori de unități de învățământ.

Eșantionul cantitativ a inclus 61 de părinți și 73 de cadre didactice. Interviurile au fost realizate cu doi directori selecționați intenționat pentru a prezenta două contexte diferite, unul urban și unul rural.

Primul chestionar a fost chestionarul adresat părinților. Acesta a inclus o secțiune de date generale și mai multe secțiuni tematice referitoare la: efectele măririi normei de predare a profesorilor, efectele comasării și reorganizării unităților de învățământ, efectele măririi numărului de elevi în clasă și impactul general asupra climatului școlar și calității educației. Itemii au fost formulați pe baza unei scale Likert în 5 trepte, unde 1 corespunde variantei „total dezacord”, iar 5 variantei „total acord”. Instrumentul a inclus și itemi inversați, interpretați ulterior în sens invers față de ceilalți.

Colectarea datelor s-a realizat în două etape complementare, desfășurate în perioada 17–26 aprilie 2026. În prima etapă au fost aplicate chestionarele adresate părinților și cadrelor didactice. Acestea au fost distribuite online, prin intermediul platformei Google Forms, iar completarea lor s-a realizat în mod voluntar. Participanții au fost informați cu privire la scopul cercetării, la caracterul anonim al răspunsurilor și la utilizarea datelor exclusiv în scop academic. Timpul estimativ de completare a fost de aproximativ 8–12 minute pentru profesori și 8–10 minute pentru părinți. După încheierea perioadei de colectare, răspunsurile au fost centralizate și organizate în vederea analizei descriptive.

În a doua etapă au fost realizate interviurile semi-structurate cu directori de unități de învățământ. Interviurile s-au desfășurat în format față în față cu directorul din mediul urban și online cu directorul din mediul rural, într-un cadru care a permis confidențialitatea discuției, iar durata estimată a fiecărui interviu a fost de 40–60 de minute. Cu acordul participanților, interviurile au fost audio înregistrate și ulterior transcrise integral. Ghidul de interviu prevede și posibilitatea verificării transcrierilor de către participanți, ca măsură suplimentară de credibilitate a datelor.

În cadrul analizei, itemii au fost grupați în funcție de cele patru dimensiuni centrale ale cercetării: mărirea normei de predare, comasarea și reorganizarea unităților de învățământ, creșterea numărului de elevi în clasă și relația dintre climatul școlar și calitatea educației. În cazul itemilor inversați, răspunsurile au fost interpretate în sens invers, pentru a permite o înțelegere coerentă a tendințelor.

Analiza și interpretarea răspunsurilor

Reconfigurarea rețelei școlare

Răspunsurile directorilor arată că reconfigurarea rețelei școlare este percepută ca un proces cu efecte importante asupra funcționării unității de învățământ, chiar dacă intensitatea acestor efecte diferă în funcție de context.

În cazul directorului din mediul rural, reorganizarea nu a produs încă schimbări majore la nivelul întregii școli, însă sunt anticipate efectele concrete în învățământul primar, mai ales prin reducerea numărului de clase și nevoia de transport școlar pentru o parte dintre elevi. Din răspunsul acestuia reiese că dificultatea principală este legată de acceptarea schimbării de către părinți, care au perceput cu greu desființarea unei clase și mutarea copiilor către o altă structură școlară.

În cazul directorului din mediul urban, impactul este descris ca fiind deja major, în special prin creșterea numărului de elevi la fiecare formațiune de studiu și presiunea exercitată asupra spațiului școlar. În același timp, acest participant introduce și o nuanță importantă, arătând că, în cazul unor școli mici, reorganizarea poate aduce și avantaje, precum accesul la resurse mai bune și la o organizare administrativă mai eficientă. Totuși, în cazul școlilor mari, predomină efectele negative, precum aglomerarea, presiune asupra bazei materiale și suprasolicitarea administrativă.

Mărirea normei de predare

Ambii directori apreciază că mărirea normei de predare influențează în mod negativ activitatea profesorilor și, implicit, calitatea educației.

Directorul din mediul rural subliniază că această măsură presupune un consum mai mare de timp și energie, reduce timpul disponibil pentru pregătirea lecțiilor și pentru activitatea de dirigenție și afectează echilibrul dintre viața profesională și cea personală. În plus, acesta atrage atenția asupra dificultăților de realizare a orarului și asupra situațiilor în care cadrele didactice sunt obligate să-și completeze norma în alte unități de învățământ.

Directorul din mediul urban formulează o perspectivă asemănătoare. Acesta arată că mărirea normei de predare duce la fragmentarea activității, la apariția oboselii fizice și psihice și la creșterea stresului profesional. De asemenea, participantul subliniază faptul că, în cazul profesorilor care lucrează în mai multe unități școlare, apare o dificultate suplimentară de gestionare a timpului și a sarcinilor profesionale. În acest sens, mărirea normei de predare este asociată cu o scădere a eficienței didactice și cu afectarea performanței predării.

Din perspectiva directorilor, mărirea normei de predare este una dintre măsurile care contribuie la suprasolicitarea cadrelor didactice și la accentuarea presiunii profesionale resimțite în școală.

Comasarea/reorganizarea unităților de învățământ

Răspunsurile directorilor arată că procesul de comasare și reorganizare a unităților de învățământ este perceput în primul rând prin dificultățile de adaptare pe care le generează la nivelul instituției și al comunității.

În cazul participantului din mediul rural, efectele sunt anticipate mai ales asupra copiilor și părinților. Directorul subliniază că elevii vor resimți oboseala deplasării, scăderea motivației pentru învățare și efectele claselor mai numeroase, iar părinții au dificultăți în a accepta faptul că dispar anumite formațiuni de studiu la nivel local.

Directorul din mediul urban are o perspectivă mai nuanțată. Acesta consideră că, pentru școlile mici, comasarea poate avea și unele efecte pozitive, mai ales prin accesul la laboratoare mai bine dotate și la o organizare administrativă mai eficientă. Totuși, pentru unitățile mari, efectele sunt evaluate mai degrabă negativ, fiind menționate aglomerarea sistemului administrativ, presiunea asupra spațiului, uzura mai rapidă a bazei materiale și dificultatea gestionării unui număr tot mai mare de elevi și părinți. Interviurile sugerează că reorganizarea unităților de învățământ este percepută mai ales ca un proces cu efecte destabilizatoare, chiar dacă, în anumite contexte, pot exista și unele avantaje administrative sau materiale.

Creșterea numărului de elevi în clasă

Aceasta este dimensiunea asupra căreia cei doi directori insistă cel mai mult.

În cazul directorului din mediul rural, creșterea numărului de elevi în clasă este apreciată drept măsura cu impactul cel mai puternic asupra calității educației. Participantul subliniază lipsa spațiului adecvat, dificultatea gestionării unor colective mari și imposibilitatea acordării unei atenții suficiente elevilor, în special celor cu cerințe educaționale speciale. Din răspunsurile sale reiese ideea că această măsură afectează în primul rând elevii, iar efectele se vor vedea în timp.

Directorul din mediul urban confirmă aceeași direcție de interpretare. Acesta arată că, într-un colectiv numeros, activitatea didactică devine mai greu de gestionat, iar dialogul dintre profesor și elevi este mai dificil. În plus, timpul didactic nu mai permite implicarea tuturor elevilor în mod real și constant. Astfel, creșterea numărului de elevi în clasă apare, în percepția ambilor directori, ca o măsură care afectează direct relația profesor-elev, eficiența activității didactice și posibilitatea de a răspunde nevoilor individuale ale copiilor.

Climatul școlar și calitatea educației și dificultățile manageriale

În ceea ce privește climatul școlar, directorii descriu o accentuare a oboselii, tensiunii și presiunii profesionale. Directorul din mediul rural observă că profesorii sunt mai obosiți decât în trecut și că acest lucru se vede în felul în care vorbesc despre activitatea lor și despre solicitările pe care trebuie să le gestioneze. În cazul directorului din mediul urban, accentul cade pe dificultatea de a gestiona colective mari de elevi și părinți, pe oboseala psihică și fizică a cadrelor didactice și pe scăderea eficienței generale a activității școlare.

Ambele interviuri sugerează că măsurile analizate nu afectează doar organizarea școlii, ci și climatul intern al instituției. În același timp, directorii consideră că aceste schimbări influențează direct calitatea educației. Unul dintre participanți consideră că dimensiunea cea mai afectată este creșterea numărului de elevi în clasă, în timp ce celălalt apreciază că este vorba despre un efect cumulat al măririi normei și al numărului de elevi. În ambele cazuri, reiese ideea că starea de suprasolicitare și instabilitate are consecințe reale asupra activității didactice și asupra experienței școlare.

Recomandări

Pe baza rezultatelor obținute, pot fi formulate câteva recomandări privind gestionarea măsurilor asociate reconfigurării rețelei școlare.

O primă recomandare vizează evitarea aplicării uniforme a măsurilor de reorganizare, fără analiza particularităților locale ale unităților de învățământ. Rezultatele cercetării arată că efectele acestor schimbări diferă în funcție de contextul instituțional, de resursele disponibile și de specificul colectivului școlar.

Cea de-a doua recomandare se referă la necesitatea menținerii unui echilibru între cerințele administrative și exigențele pedagogice. Deciziile privind mărirea normei de predare și creșterea efectivului de elevi în clasă ar trebui adoptate astfel încât să nu afecteze calitatea procesului educațional, timpul acordat pregătirii lecțiilor, atenția individuală acordată elevilor și climatul general al școlii.

A treia recomandare privește importanța consultării actorilor educaționali înaintea implementării unor măsuri structurale majore. Perspectiva directorilor evidențiază faptul că dificultățile generate de reorganizare pot fi gestionate mai eficient atunci când există o comunicare instituțională clară, o planificare etapizată a schimbărilor și măsurilor de sprijin adaptate contextului fiecărei unități de învățământ.

Concluzii

Prezenta cercetare a urmărit să analizeze percepțiile actorilor educaționali asupra efectelor reconfigurării rețelei școlare asupra climatului școlar și calității educației. În raport cu întrebările formulate la începutul lucrării, rezultatele arată că măsurile recente asociate reconfigurării sunt percepute, în general, ca având consecințe mai degrabă negative decât pozitive asupra vieții școlare de zi cu zi.

Cercetarea evidențiază faptul că măsurile recente de reconfigurare a rețelei școlare nu sunt percepute doar ca intervenții administrative, ci ca schimbări cu implicații directe asupra climatului școlar, asupra relațiilor dintre actorii educaționali și asupra calității procesului de predare-învățare.

Direcții viitoare

O direcție viitoare de cercetare vizează extinderea studiului la un eșantion mai larg și mai diversificat, care să includă un număr mai mare de unități de învățământ și contexte educaționale diferite. De asemenea, ar fi utilă includerea perspectivei elevilor, pentru a surprinde mai complet efectele reconfigurării rețelei școlare asupra climatului școlar și asupra calității educației. O altă direcție relevantă o reprezintă realizarea unor cercetări comparative între mediul urban și rural sau între diferite niveluri de învățământ. În plus, studii viitoare ar putea avea un caracter longitudinal, pentru a urmări în timp efectele măririi normei didactice, ale reorganizării unităților de învățământ și ale creșterii numărului de elevi în clasă asupra relațiilor școlare, asupra stării de bine a actorilor educaționali și asupra calității procesului de predare-învățare.

Bibliografie

Bronfenbrenner, U. (1979). The ecology of human development: Experiments by nature and design. Harvard University Press: khoerulanwarbk.wordpress.com/wp-content/uploads/2015/08/urie_bronfenbrenner_the_ecology_of_human_developbokos-z1.pdf

Fullan, M. (2016). The new meaning of educational change (5th ed.). Teachers College Press: staibabussalamsula.ac.id/wp-content/uploads/2024/06/THE-NEW-MEANENG-OF-EDUCATIONAL-staibabussalamsula.ac_.id_.pdf

Hargreaves, A., & Fullan, M. (2012). Professional capital: Transforming teaching in every school. Teachers College Press: www.academia.edu/93080657/Professional_Capital_Transforming_Teaching_in_Every_School

Legea învățământului preuniversitar nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare. (2025). Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 699 din 25 iulie 2025: legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/309187

Ministerul Educației. (g.d.). Rețea școlară. Guvernul României. www.edu.ro/retea-scolara

Ministerul Educației. (2025a). Informare (preliminară) privind distribuția normelor didactice în anul școlar 2025–2026, ca urmare a măsurilor fiscal-bugetare prevăzute de Legea 141/2025 [Raport preliminar]. Guvernul României: www.edu.ro/press_rel_135_202586

Ministerul Educației. (2025b, august). Informare cu privire la procesul de reorganizare a rețelei școlare în anul școlar 2025–2026 [Comunicat de presă]. Guvernul României: www.edu.ro/press_rel_112_2025

Ministerul Educației. (2025c). Informare privind reorganizarea claselor în contextul Legii fiscal-bugetare nr. 141/2025 [Informare oficială]. Guvernul României: www.edu.ro/press_rel_122_2025

Ministerul Educației. (2025d). Procedură privind constituirea normelor didactice de predare-învățare-evaluare în învățământul preuniversitar, în anul școlar 2025–2026, ca urmare a aplicării măsurilor adoptate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare (Anexă la Ordinul ministrului educației nr. 5.198/2025). Guvernul României: www.edu.ro/sites/default/files/Proiect_Procedura_constituire_NDP.pdf

Ministerul Educației. (2025e, 28 iulie). Procedură privind reorganizarea unităților de învățământ preuniversitar cu personalitate juridică și constituirea formațiunilor de studiu în anul școlar 2025–2026 [Proiect în consultare publică]. Guvernul României: cdn.edupedu.ro/wp-content/uploads/2025/08/Ordin-5.1972025-Procedura-privind-reorganizarea-unitatilor-de-invatamant-preuniversitar-de-stat-si-constituirea-formatiunilor-de-studiu-in-anul-scolar-2025…

Organisation for Economic Co-operation and Development. (2024). Reforma învățământului preuniversitar în România: Consolidarea sistemelor de conducere, de evaluare și de sprijin. OECD Publishing. www.oecd.org/ro/publications/2024/03/reforming-school-education-in-romania_82abd45a.html

Organisation for Economic Co-operation and Development. (2025). Education and skills in Romania. OECD Publishing. www.oecd.org/en/publications/education-and-skills-in-romania_594cbb5d-en.html

Parlamentul României. (2023). Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023. Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 613 din 5 iulie 2023. edu.ro/sites/default/files/_fi%C8%99iere/Minister/2023/Legi_educatie_Romania_educata/legi_monitor/Legea_invatamantului_preuniversitar_nr_198.pdf

Thapa, A., Cohen, J., Guffey, S., & Higgins-D’Alessandro, A. (2013). A review of school climate research. Review of Educational Research, 83(3), 357–385. Preluat pe 27 martie de pe: www.researchgate.net/publication/258183185_A_Review_of_School_Climate_Research

Wang, M.-T., & Degol, J. L. (2016). School climate: A review of the construct, measurement, and impact on student outcomes. Educational Psychology Review, 28(2), 315–352. Preluat pe 31 martie de pe: www.semanticscholar.org/paper/School-Climate%3A-a-Review-of-the-Construct%2C-and-on-Wang-Degol/4bf16cf3376552ffe17b23743a325f5431968d22

 

Accesări: 34

prof. Alexandra-Denisa Bârsan

Școala Gimnazialǎ Nr. 2, Chitila (Ilfov), România

Profil iTeach: iteach.ro/profesor/alexandra.barsan

Articole asemănătoare