Structurat în patru capitole distincte, volumul de față abordează complexitatea abordărilor intervenționale pentru persoanele cu cerințe speciale, fiind de o mare utilitate şi pentru profesori, în contextul provocărilor în creștere în demersul educațional contemporan.
În multitudinea de metode prezentate, am regăsit și PMT (Parent Management Training), o abordare al cărei scop vizează consolidarea practicilor parentale pozitive şi care se bazează pe: parenting pozitiv, disciplină consecventă, comunicare eficientă şi abilități de rezolvare a problemelor. Toate acestea pun bazele reducerii agresivității, a îmbunătățirii abilităților sociale şi vizează diminuarea simptomelor tulburărilor de comportament.
Tot în acest volum se regăsesc articole cu privire la: strategii incluzive colaborative, strategii pentru reducerea anxietății copiilor cu TSA, intervenții psihopedagogice ce implică utilizarea tehnologiei, aspecte practice din domeniul educației incluzive etc.

De remarcat sunt şi detalierile privind metodele practice ce pot fi utilizate în cadrul lucrului cu persoanele cu TSA, descrise inteligibil şi pentru ne-specialişti şi aplicabile la clasă.

Sunt exemplificate şi numeroase aplicaţii pentru intervenţii psihosociale şi incluzive, din care pot fi amintite: Octoplay, Voxikids, Edraw Mind, Coogle, Class Dojo, Logopedix sau Timlogo, deosebit de utile la clasă.

Tot din categoria gamificării în educaţie, inclusiv în educaţia elevilor cu dizabilităţi, sunt detaliate practicile care centrează învăţarea pe elev şi evaluarea pe sisteme de recompense şi întăriri, respectiv: exergames (jocuri ce implică sport şi mişcare), jocuri cu realitate virtuală şi augmentată, psihoterapie cognitiv-comportamentală bazată pe gamificare, jocuri bazate pe biofeedback, precum şi jocuri de antrenament cognitiv.

Articolele din volum abordează şi MULSEMEDIA (multiple sensorial media) ce valorifică beneficiile utilizării de conţinuturi variate: auditive, vizuale, chimice (olfactive şi gustative), precum şi de factură haptică (ce implică vibraţii, ritm, mişcare).

Tot de un real folos este şi abordarea de tip flipped classroom, o abordare pedagogică bazată pe principiile constructivismului, behaviorismului, învăţării active şi a rezolvării de probleme.

Un studiu derulat pe parcursul a zece ani (în perioada 2007 – 2017), prezentat în acest volum, atrage atenţia asupra avantajelor gamificării pentru elevii cu deficite atenţionale sau de memorie, precum şi pentru cei cu tulburări de dezvoltare. In cazul acestora, gamificarea a vizat şi a ajutat la realizarea unor parametri precum: creşterea implicării în sarcini, percepţia succesului, precum şi creşterea stimei de sine şi a autonomiei elevilor.

De remarcat că toată problematica abordată în volum este de un real folos în demersul instructiv-educativ în general, nu numai în cazul educaţiei incluzive, fiind un volum ce abordează educaţia contemporană sub mai multe aspecte de utilitate practică. Toate articolele beneficiază de expertiza unor specialişti în domeniu şi abordează o tematică de actualitate pentru educaţie, în general şi pentru educaţia incluzivă, în special.

Un citat din Herbert Ward rămâne memorabil şi ilustrativ pentru toată problematica abordată în acest volum: „Abuzul asupra copilului creează o umbră cât o viaţă de mare” – demonstrând, dacă mai era nevoie, că este esenţială orientarea şi centrarea demersului didactic pe copil / elev şi pe nevoile acestuia, prin activităţi interactive şi variate.