Sari la conținut
Revista Profesorului

Tratarea diferențiată a elevilor din ciclul primar

• Simonica Sonia Neagoe • Școala Gimnazială Bălilești (Argeș) • România

Cunoașterea copilului, în vederea tratării lui diferențiate, se realizează pe tot parcursul procesului instructiv-educativ.  Tratarea diferențiată a elevilor din ciclul primar este văzută de cei mai mulți învățători, în mod unilateral, ca fiind tratarea într-un anumit mod prin anumite mijloace, mai ales a unei categorii de elevi predispuși eșecului școlar.
Abordând stilul tratării diferențiate în mod corect, clasa devine un mediu dinamic și mereu în schimbare, în care dascălii pot dovedi că apreciază pe fiecare dintre elevi și pe toți elevii.

Învățarea bazată pe proiect: designul unui proiect tematic. Proiectul „Călătorie prin Europa”

• Ștefania-Roxana Pescaru • Școala Gimnazială Centrală Câmpina (Prahova) • România

În lucrarea „Programe de învățământ și educație permanentă”, L. D’Hainaut susține că: „Se acordă mai multă importanță omului care merge decât drumului pe care îl urmează. Astăzi disciplinele sunt invadate de un gigantism care le înăbușă, le abate de la rolul lor simplificator și le închide în impasul hiperspecializării. Inconvenientele tot mai evidente ale compartimentării, necesitatea din ce în ce mai manifestă a unor perspective globale și contestarea unui devotament față de obiect care face ca omul să fie uitat, au dus treptat la conceperea și la promovarea a ceea ce s-a numit interdisciplinaritate.”
În vederea pregătirii copiilor pentru a face față cu succes provocărilor lumii contemporane, școala trebuie să pună accentul pe formarea de competențe transversale și transferabile.

Integrarea metodelor active în lecțiile de istorie

• Elena Bănescu • Școala Gimnazială Grigore Radulescu, Bezdead (Dâmbovița) • România

Modificările programelor implică importante schimbări metodologice, identificarea de resurse materiale, corelarea conținuturilor aparținând diferitelor discipline, o atitudine reflexivă a fiecărui cadru didactic pentru a construi un demers educațional fundamentat psihopedagogic și atractiv pentru elevi.
În acest articol prezint câteva metode active utilizate la clasă pe parcursul unui an școlar,  în procesul de predare-învățare-evaluare la istorie.

Îmbogățirea și activizarea limbajului elevilor

• Ștefania Soroiu • Liceul Tehnologic Nr.1 Balș (Olt) • România

Direcția către care trebuie îndreptată și menținută atenția elevilor este însușirea unui limbaj cât mai bogat și divers, capacitatea acestora de a utiliza aspecte semantice diferite ale cuvintelor, posibilitatea de a-și expune cu cât mai multă ușurință, cu ajutorul limbajului, de la cele mai simple probleme până la cele mai profunde sentimente umane.
O problemă majoră cu care se confruntă deseori elevul nu este aceea că nu ar ști subiectul la care trebuie să facă referire răspunsul lui în fața profesorului, ci, mai degrabă, teama acestuia că expunerea sa nu îmbracă ideile într-un limbaj adecvat care să se ridice la expectanțele profesorului dar și la pretențiile față de propria persoană. În acest caz, elevul nu-și găsește cuvintele potrivite și în ciuda efortului, adeseori prost înțeles de profesor, apare blocajul verbal. Acest lucru se întâmplă în fața unui profesor care are pretenții foarte mari și care nu tolerează bâlbâieli, poticneli incoerente ale unui elev inhibat.

Noile „ore de română” sau Despre „lifewide learning”

• Cristiana Hâruța • Școala Gimnazială Avram Iancu, Bistrița (Bistrița-Năsăud) • România

Oricât de mult am aprecia materia pe care o predăm, ajungem într-un context în care, în mod inevitabil, trebuie să recunoaștem că se resimte acut diferența dintre cerințele trecutului – în care au fost bine angrenate conținuturile – și cele ale prezentului – în care avem impresia că sunt ușor depășite. Consider că e momentul să devenim dascăli pragmatici, să observăm nevoile elevului înainte de toate și să încercăm să ne depășim condiția.

Despre participarea la concursurile școlare (la disciplina matematică)

• Daniela-Nadia Taclit • Colegiul Național Radu Greceanu, Slatina (Olt) • România

Concursurile școlare reprezintă „întreceri care se termină (întotdeauna) cu un clasament și cu acordarea unor premii celor mai buni dintre participanți”. Sunt Competiții ce îmbracă „forma de interacțiune psiho-socială mutuală constând în rivalitatea sau concurența dintre două sau mai multe persoane pentru atingerea unui scop indivizibil.” (DEX).
Competiția  poate fi orientată, prin educare, spre cooperare, dar se poate transforma și în conflict, nemulțumiri, dezamăgiri, descurajări, retragere și pot crea relații antagonice între indivizi.

Profesorul și transdisciplinaritatea

• Ileana Neciu Mîrlă • Liceul Tehnologic Virgil Madgearu, Roșiorii de Vede (Teleorman) • România

Disciplinaritatea, pluridisciplinaritatea, interdisciplinaritatea si transdisciplinaritatea sunt cele patru săgeți ale unuia și aceluiași arc: cel al educației în scopul cunoașterii.
Privind contextual, vom observa că discursul mediatic a cotropit întreaga existență; mediatizarea vieții publice e o observație la îndemână, iar procesul comunicațional, fie el instituțional ori publicitar transformă realitatea într-un fenomen discursiv. Fiecare persoană, beneficiară a unei experiențe mediatice fără precedent și dezorientată în jungla mediatică, își oferă azi propriul mozaic (colaj) cultural, pierzând sensul întregului.

Studiu privind învățarea vizuală

• Gina-Nuța Isofache • Liceul Tehnologic Virgil Madgearu, Constanța (Constanța) • România

Învățarea vizuală decurge din activitatea de instruire care implică folosirea imaginilor, indiferent de modul în care sunt prezentate. La acest stil de învățare, receptarea, prelucrarea, stocarea și reactualizarea informației se realizează mai eficient folosind mijloace și tehnici de comunicare vizuală. Stilurile de învățare de bază, având drept criteriu componenta genetică, sunt: vizual, auditiv și tactil-kinestezic, fiecare din ele având anumite caracteristici.

Învățătorul contemporan

• Valeria Cleșcu • Școala Gimnazială Vădăstrița (Olt) • România

Ne întrebăm adeseori ce e dascălul din zilele noastre? Un profet, un luptător, un învingător, un pesimist, un nemulțumit, un adaptabil, un paznic, un empatic, un facilitator, un iubitor, un implicat, un dicționar universal, un deschizător de drumuri, un făuritor de caractere sau un modelator de suflete…? Lista e lungă, poate continua la nesfârșit. De ce are el aceste însușiri? El este un profet într-o luptă continuă cu programa școlară, din ce în ce mai pesimistă, făcându-l nemulțumit când apare în fața elevilor și le prezintă complicatele abecedare și puținele resurse materiale. E un învingător, căci dispune de resurse sufletești nelimitate, ce-i permit să izbândească în actul predării. E adaptabil, se pliază după potențialul fiecărui elev, fiind pentru ei atotștiutor, o sursă inepuizabilă de cunoștințe, jocuri, tehnici de stimulare. Calitățile sale, caracterul său devin copiile fidele pentru elevii săi, cărora le modelează cu îndemânare, răbdare și blândețe personalitatea.
De ce am ales meseria de dascăl?

Stresul profesional și implicațiile acestuia pentru cadrele didactice

• Nicoleta Oprea • Școala Gimnazială Tudor Pamfile, Țepu (Galați) • România

Stresul a devenit inamicul cel mai temut al civilizației moderne. Nu putem fugi de el, nu-l putem evita. Mai devreme sau mai târziu vom avea momente de stres grav, care, însă, pot fi depășite prin aplicarea unor procedee simple. Stresul este o reacție psihologică la solicitările inerente ale factorilor de stres și are potențialul de a face o persoană să se simtă tensionată și anxioasă, pentru că nu se simte în stare să facă față anumitor solicitări.