Integrarea metodelor active în lecțiile de istorie
Modificările programelor implică importante schimbări metodologice, identificarea de resurse materiale, corelarea conținuturilor aparținând diferitelor discipline, o atitudine reflexivă a fiecărui cadru didactic pentru a construi un demers educațional fundamentat psihopedagogic și atractiv pentru elevi.
În acest articol prezint câteva metode active utilizate la clasă pe parcursul unui an școlar, în procesul de predare-învățare-evaluare la istorie.
Metoda Tabelul conceptelor este o metodă grafică foarte utilă pentru a compara mai multe procese sau evenimente. Tabelul trebuie să fie elaborat în așa fel încât să fie ușor de sesizat aspectele comparabile sau asemănările, dar și concluziile. Este o metodă ce poate fi utilizată în diverse momente ale lecției, în munca individuală, în echipă sau în activitatea frontală. Metoda constă în elaborarea unor tabele individuale pe baza cărora este alcătuit tabelul clasei.
Metoda a fost utilizată în cadrul temei Revoluția de la 1848, observându-se că este o metodă ce îi pune pe elevi în situația de a-și exersa capacitățile cognitive precum selectarea informației, analiza, comparația, sinteza,capacitatea de a concluziona.
Tabelul T poate fi utilizat pentru a pune în evidență relații binare, argumente pro și contra sau utilizând răspunsuri cu da sau nu. Tehnica de lucru poate fi individuală sau în perechi, grupuri fiind necesar ca elevul să se încadreze în limita de timp și să enumere cât mai multe argumente. Profesorul poate concluziona la tablă utilizând același tip de tabel sau prin realizarea unui tabel al clasei.
Metoda de lucru a fost utilizată la tema Viața politică românească, contribuind la dezvoltarea capacității de argumentare pe baza analizei informațiilor sau cunoștințelor, la formarea unor valori și atitudini democratice. Problema dezbătută a fost: Era nevoie de aducerea unui principe străin? Fiecare elev a elaborat cel puțin un argument pro și unul contra.
Metoda Ești… și motivează… este o metodă prin care se cere elevilor să scrie texte pe o temă dată în care să fie integrați termeni istorici, concepte, repere cronologice, personalități. Metoda poate fi utilizată pentru o evaluare formativă în cadrul căreia elevii citesc, scriu, analizează, se autoevaluează. În aplicarea metodei am urmărit ca sarcinile de lucru să fie diferențiate. Câțiva elevi au ales să fie domnitori românii, iar alții reprezentanți ai clasei politice românești în perioada 1831-1866. Utilizarea metodei implică stabilirea modului în care se va face evaluarea. Se crează un cadru de învațare activă pentru elevii ce dovedesc dificultăți în comunicare scrisă și orală.
Metoda Motivează-ți decizia. Pe baza unor texte sau pornind de la informațiile oferite de profesor elevii trebuie să selecteze cauzele unor evenimente, urmând ca fiecare elev să-și asume un rol. Elevul notează cel puțin trei motive care au declanșat o acțiune sau un eveniment. Metoda este aplicabilă pentru diverse teme de studiu, fiind indicat lucrul pe grupe și prezentarea produselor de grup.
A fost utilizată în cadrul lecției Dubla alegere a lui Cuza, dovedindu-se a fi o metodă empatică ce dezvoltă capacitățile cognitive ale elevului, permițându-i acestuia să-și clarifice ideile, să compare, să interpreteze și să argumenteze. Elevul se transpune în situația dată, intră în pielea personajului, dezvoltându-și atitudini și capacitatea de comunicare.
Metoda Convinge-ți publicul că ești… este o metodă empatică prin care elevul este pus în situația de ajuca un rol, de a fi o personalitate istorică. Elevul trebuie să înțeleagă modul de a gândi, de a simți și de a acționa ca personajul ales. Pentru a intra în rolul personajului, elevul trebuie:
- Să selecteze cauzele unor acțiuni;
- Să distingă conexiuni între evenimente;
- Să adune informații din surse diferite
Elevii pot primi un rol sau pot să își asume un rol. Această metodă se poate utiliza în funcție de nivelul clasei gradual și în funcție de temă. După alegerea rolului, se stabilesc împreună cu profesorul cerințele. Pentru tema Unirea și reformele lui Cuza, cerințele au fost:
– Adoptă o anumită pozție față de politica Marilor puteri.
– Enunță motivele pentru necesitatea elaborării Convenției din 1858.
– Stabilește consecințele aplicării Convenției de la Paris.
Elevii trebuie să organizeze o prezentare liberă, cursivă și să utilizeze un limbaj adecvat, dar să și dovedească capacitate de convingere. Trebuie să remarcăm că nu toți elevii interpretează roluri. Elevii care nu au elaborat un rol pot fi observatori, pot face comentarii și emite judecăți de valoare urmărind cerințele.
Utilizarea acestor metode trebuie să devină, în timp, baza unui nou sistem de predare-învățare în învățământul preuniversitar cu rezultate bune la nivelul diferitelor clase.
Bibliografie selectivă:
1. *** (2006). Demersuri didactice la disciplina istorie. Ghid pentru profesori și învățători. Râmnicu Vâlcea.
2. Manea, M. , Palade, E., Sasu, N. (2006). Predarea istoriei și educația pentru cetățenia democratică – demersuri didactice inovative. București.
3. Păcurari, O., Țârcă, A., Sarivan, L. (2003). Strategii didactice inovative – suport de curs. București.
4. Mândru, Elena și alții (2010). Strategii didactice interactive. București: Editura Didactica Publishing House.
5. Roaită, Alice Ionela (2012). Didactica istoriei. Pitești: Editura Paralela 45.
Accesări: 3.602
prof. Elena Bănescu
Școala Gimnazială Grigore Radulescu, Bezdead (Dâmbovița), România
Profil iTeach: iteach.ro/profesor/elena.banescu