Integrarea metodelor active în lecțiile de istorie

Modificările programelor implică importante schimbări metodologice, identificarea de resurse materiale, corelarea conținuturilor aparținând diferitelor discipline, o atitudine reflexivă a fiecărui cadru didactic pentru a construi un demers educațional fundamentat psihopedagogic și atractiv pentru elevi.
În acest articol prezint câteva metode active utilizate la clasă pe parcursul unui an școlar,  în procesul de predare-învăţare-evaluare la istorie.

Metoda Tabelul conceptelor este o metodă grafică foarte utilă pentru a compara mai multe procese sau evenimente. Tabelul trebuie să fie elaborat în aşa fel încât să fie uşor de sesizat aspectele comparabile sau asemănările, dar şi concluziile. Este o metodă ce poate fi utilizată în diverse momente ale lecţiei, în munca individuală, în echipă sau în activitatea frontală. Metoda constă în elaborarea unor tabele individuale pe baza cărora este alcătuit tabelul clasei.

Metoda a fost utilizată în cadrul temei Revoluţia de la 1848, observându-se că este o metodă ce îi pune pe elevi în situaţia de a-şi exersa capacităţile cognitive precum selectarea informaţiei, analiza, comparaţia, sinteza,capacitatea de a concluziona.

Tabelul T  poate fi utilizat pentru a pune în evidenţă relaţii binare, argumente pro şi contra  sau utilizând răspunsuri cu da sau nu. Tehnica de lucru poate fi individuală sau în perechi, grupuri fiind necesar ca elevul să se încadreze în limita de timp şi să enumere cât mai multe argumente. Profesorul poate concluziona la tablă utilizând acelaşi tip de tabel sau prin realizarea unui tabel al clasei.

Metoda de lucru a fost utilizată la tema Viaţa politică românească, contribuind la dezvoltarea capacității de argumentare pe baza analizei informaţiilor sau cunoştinţelor, la formarea unor valori şi atitudini democratice. Problema dezbătută a fost: Era nevoie de aducerea unui principe străin? Fiecare elev a elaborat cel puţin un argument pro şi unul contra.

Metoda Eşti… şi motivează… este o metodă prin care se cere elevilor să scrie texte pe o temă dată în care să fie integrați termeni istorici, concepte, repere cronologice, personalități. Metoda poate fi utilizată pentru o evaluare formativă în cadrul căreia elevii citesc, scriu, analizează, se autoevaluează. În aplicarea metodei am urmărit ca sarcinile de lucru să fie diferenţiate. Câțiva elevi au ales să fie domnitori românii, iar alţii reprezentanţi ai clasei politice româneşti în perioada 1831-1866. Utilizarea metodei implică stabilirea modului în care se va face evaluarea. Se crează un cadru de învaţare activă pentru elevii ce dovedesc dificultăţi în comunicare scrisă şi orală.

Metoda Motivează-ţi decizia. Pe baza unor texte sau pornind de la informaţiile oferite de profesor elevii trebuie să selecteze  cauzele unor evenimente, urmând ca fiecare elev să-şi asume un rol. Elevul notează cel puţin trei motive care au declanşat o acţiune sau un eveniment. Metoda este aplicabilă pentru diverse teme de studiu, fiind indicat lucrul pe grupe şi prezentarea produselor de grup.

A fost utilizată în cadrul lecţiei Dubla alegere a lui Cuza, dovedindu-se a fi o metodă empatică ce dezvoltă capacităţile cognitive ale elevului, permițându-i acestuia să-şi clarifice ideile, să compare, să interpreteze şi să argumenteze. Elevul se transpune în situaţia dată, intră în pielea personajului, dezvoltându-şi atitudini şi capacitatea de comunicare.

Metoda Convinge-ţi publicul că eşti… este o metodă empatică prin care elevul este pus în situaţia de ajuca un rol, de a fi o personalitate istorică. Elevul trebuie să înţeleagă modul de a gândi, de a simţi şi de a acţiona ca personajul ales. Pentru a intra în rolul personajului, elevul trebuie:

  • Să selecteze cauzele unor acţiuni;
  • Să distingă conexiuni între evenimente;
  • Să adune informaţii din surse diferite

Elevii pot primi un rol sau pot să îşi asume un rol. Această metodă se poate utiliza în funcţie de nivelul clasei gradual şi în funcţie de temă. După alegerea rolului, se stabilesc împreună cu profesorul cerinţele. Pentru tema Unirea şi reformele lui Cuza, cerinţele au fost:

– Adoptă o anumită pozţie faţă de politica Marilor puteri.
– Enunţă motivele pentru necesitatea elaborării Convenţiei din 1858.
– Stabileşte consecinţele aplicării Convenţiei de la Paris.

Elevii trebuie să organizeze o prezentare liberă, cursivă şi să utilizeze un limbaj adecvat, dar să şi dovedească capacitate de convingere. Trebuie să remarcăm că nu toţi elevii interpretează roluri. Elevii care nu au elaborat un rol pot fi observatori, pot face comentarii şi emite judecăţi de valoare urmărind cerinţele.

Utilizarea acestor metode trebuie să devină, în timp, baza unui nou sistem de predare-învățare în învățământul preuniversitar cu rezultate bune la nivelul diferitelor clase.

Bibliografie selectivă:
1. *** (2006).  Demersuri didactice la disciplina istorie. Ghid pentru profesori şi învăţători. Râmnicu Vâlcea.
2. Manea, M. , Palade, E., Sasu, N. (2006). Predarea istoriei şi educaţia pentru cetăţenia democratică – demersuri didactice inovative. Bucureşti.
3. Păcurari, O., Ţârcă, A., Sarivan, L. (2003). Strategii didactice inovative – suport de curs. Bucureşti.
4. Mândru, Elena şi alţii (2010). Strategii didactice interactive. Bucureşti: Editura Didactica Publishing House.
5. Roaită, Alice Ionela (2012). Didactica istoriei. Piteşti: Editura Paralela 45.

 

Accesări: 201

Articole asemănătoare