Articolul aduce o contribuție teoretică și practică cu privire la cultivarea atitudinii și sentimentului de recunoștință la elevii din ciclul primar. Studiile științifice arată că oamenii care mulțumesc sunt mai energici, trec mai ușor peste momentele grele din viață, se simt mai fericiți. Prin intermediul educației, atât în familie cât și în școală, elevii pot deprinde abilitatea de a mulțumi și pot învăța să-și cultive acest sentiment plăcut. La nivelul ciclului primar, învățătoarea, ca persoană semnificativă pentru viețile elevilor, poate îndruma demersul didactic spre cultivarea unei atitudini și a sentimentului de mulțumire.

1. Premise teoretice

„Mulţumesc!” Când am rostit ultima oară acest cuvânt? L-am spus din politeţe sau din obişnuinţă, l-am rostit uşor sau cu greutate? Cui şi pentru ce motiv am ales să spunem „mulţumesc”?

De cele mai multe ori, actul mulţumirii ţine de domeniul politeţii sau al bunelor maniere. Încă de mici suntem învăţaţi să mulţumim. Prin acest gest al mulţumirii, aşa cum e definit de DEX, ne exprimăm recunoştinţa faţă de o persoană care ne-a făcut un bine, un favor. Înţeleasă ca exprimare a recunoştinţei, perspectiva asupra mulţumirii capătă accente mai profunde. Aceasta presupune: un act conştient al minţii prin care realizăm binefacerea ce ni s-a făcut; exprimarea unui sentiment de apreciere pentru binele primit;  un act voit deoarece alegem să rostim cuvântul „mulţumesc”. Astfel, trecem de la un simplu act al politeţii la un sens mai profund, mai personal, la exprimarea recunoştinţei.

Un studiu realizat la Universitatea din Pennsylvania a arătat că oamenii care au scris și au trimis scrisori sincere de mulțumire s-au simțit mai fericiți timp de o lună. Aceiași cercetători au demonstrat că dacă notezi trei evenimente fericite pe zi, timp de o săptămână, nivelul de fericire este mai ridicat timp de 6 luni (esentedesucces.ro/cum-sa-cultivi-o-atitudine-de-multumire-2/). Cultivarea unei atitudini de mulțumire determină sentimente plăcute, efecte pozitive asupra stării sufletești. Conform diverselor studii (alfaomega.tv/mediacenter/player/stiri-crestine/Studiu-oamenii-cu-o-atitudine-multumitoare-sunt-mai-energici), oamenii cu o atitudine mulțumitoare sunt mai energici, mănâncă mai bine, fac față mai bine necazurilor, stabilesc relații sociale pozitive. Incapacitatea de a fi mulțumiți, de a fi mulțumitori, poate fi un obstacol în calea bucuriei vieții.

Demersul educativ cu privire la formarea atitudinii de politețe, a conduitei morale trebuie început din familie. Sintagma „cei șapte ani de acasă” are o însemnătate profundă și face referire la bagajul cunoștințelor, atitudinilor și sentimentelor care definesc un comportament politicos. Aici se deprind abilitățile de relaționare cu cei din jur, se învață cuvintele magice precum: te rog, mulțumesc, îmi pare rău. Tot ce se scrie frumos în inima copiilor, în cadrul socializării primare – realizată în familie, va aduce rod pe tot parcursul vieții.

Școala are și ea un rol important în modelarea personalității elevilor prin intermediul educației organizate, ghidată după scopuri precise. Acceptată ca latură principală a educației,  educația morală constă în asigurarea unui cadru adecvat interiorizării componentelor moralei în structura personalității educatului. Specific, se urmărește formarea profilului moral al elevului conform normelor din societatea în care acesta crește și se dezvoltă. Dezideratele acestei laturi educaționale constau astfel în formarea conștiinței morale și formarea conduitei morale (Nicola, Farcaș, 1993, pp. 19-20). Conștiința morală se formează la nivel cognitiv și implică totalitatea conceptelor, percepțiilor, judecăților morale precum și ansamblul sentimentelor, al motivațiilor cu caracter moral din aria emoțională. Pe baza conștiinței morale se clădesc convingerile morale. Acțiunile morale evoluează și se cristalizează în obișnuințe sau în atitudini cu caracter moral fapt care conduce la formarea și interiorizarea convingerilor și a comportamentelor morale (ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Educatia%20morala.pdf). Continuând demersul educațional familial, în cadrul procesului didactic elevii pot deprinde sau pot dezvolta atitudini care să le asigure o bună integrare socială, ca ființe umane dezvoltate armonios, care cunosc beneficiile mulțumirii.

Pentru a putea forma la elevi o atitudine de mulțumire, e necesar să înțelegem la ce anume face referire conceptul acesta. Definiția lui Allport (1935) cu privire la atitudine este foarte frecvent utilizată. Acesta definea atitudinea ca fiind „acea stare de pregătire mentală și neurală, organizată prin experiență, care exercită o influență diriguitoare și dinamizatoare asupra răspunsului subiectului la toate obiectele și situațiile cu care este în relație”. Ca atitudine, mulțumirea face referire la o stare psihologică internă individului raportată la mulțimea situațiilor pe care le întâlnește în contextul vieții de zi cu zi. Conform definiției dată de Allport, experiența este importantă în conturarea atitudinii de mulțumire. Iată că rolul cadrului didactic este semnificativ în acest demers, deoarece poate îndruma elevii să găsească motive de mulțumire în situațiile vieții școlare și nu numai.

Ca sentiment, mulțumirea aduce o încărcătură emoțională pozitivă întregii ființe umane. Emoțiile sunt reacții afective de durată relativ scurtă, pe când sentimentele, conform DEX, fac parte dintr-un proces afectiv ce exprimă atitudinea omului față de realitatea înconjurătoare. Ca stare de spirit, ca dispoziție emoțională, sentimentele influențează personalitatea umană.

2. Demersuri practice

Cunoașterea particularităților școlarului mic va oferi oportunitatea de a elabora programe educaționale prin care să se cultive atitudinea și sentimentul de mulțumire.

Vârsta şcolară mică se plasează între 6-7 şi 10-11 ani. Gândirea se desprinde de datele percepţiei globale intuitive şi începe să se manifeste o tendinţă de decentrare care intervine atunci când copilul, depăşindu-şi egocentrismul, realizează o reflectare adecvată, prin acţiuni tot mai eficace asupra obiectului. Viaţa socială devine şi ea mai activă, deoarece aceasta este vârsta prieteniilor, a camaraderiei. Copilul simte nevoia de a trăi în colectiv, de a participa la activităţile comune, el devine conştient de sentimentul colectiv, de solidaritate. Viaţa în colectivitatea clasei presupune familiarizarea cu cerinţele vieţii sociale, şcolarul asimilând reguli de conduită în funcţie de care îşi reglează atitudinile şi relaţiile cu ceilalţi (Nicola, Farcaș, 1993, pp. 38-39).

Personalitatea şcolarului mic devine mai aptă de independenţă şi autodeterminare datorită dezvoltării capacităţii de a-şi dirija voluntar conduita şi de a-şi planifica activitatea, fiind înclinată spre atitudini mature şi manifestări controlate. Se formează acum şi o atitudine pozitivă faţă de învăţătură. Datorită nevoii de a stabili relaţii interpersonale cu cei de-o vârstă cu el, cu colegii, se dezvoltă şi se amplifică contactele sociale, crescând indicele de socializare a copilului. Înteracţionând şi comunicând cu ceilalţi, şcolarul mic înţelege ce înseamnă cinstea, curajul, corectitudinea, sinceritatea, mândria, modestia. Conduitele interacţionale, cooperarea, întrecerea influenţează personalitatea copilului, formându-se unele trăsături precum: simţul onoarei, al dreptăţii, al adevărului (Golu, Zlate, Verza, 1995).

Învățătoarea are un rol important în formarea personalității elevilor; amprenta pe care o lasă în viața acestora este intensă datorită faptului că este o persoană semnificativă pentru școlarii mici. Aceasta poate dirija viața socială din cadrul clasei de elevi, poate oferi situații de învățare cu încărcătură cognitivă și afectivă deosebite, poate îndruma spre adoptarea unei conduite acceptată social. Demersul didactic poate lua forma jocului didactic, a povestirii, a lecturii, a problematizării, a dramatizării, a activităților extrașcolare, toate acestea fiind modalități de cultivare a atitudinii și a sentimentului mulțumirii.

3. Aplicație personală

Conștientă de valoarea mulțumirii, atât ca atitudine cât și ca sentiment, am inițiat un proiect cu elevii mei de clasa a III-a. Totul a început de la o simplă idee: fiecare copil din clasa mea putea să scrie pe o foaie de hârtie câteva motive de mulțumire. După ce și-au scris mulțumirile, le-am expus la panoul clasei si am rămas uimită de mulțimea de motive de mulțumire pe care le-au scris. Am realizat câtă bogăție există în sufletele lor și m-am gândit să o las să curgă. De ce? O dată pentru că mulțumirea personală produce o stare sufletească pozitivă, apoi pentru că împărtășită cu ceilalți, mulțumirea poate deveni molipsitoare, contagioasă. Așa, proiectul nostru a prins viață și am decis să adunăm mulțumirile într-un caiet al clasei noastre.  Ținta este să scriem 1000 (o mie) motive de mulțumire. Elevii mei s-au mobilizat în a scrie – în fiecare pauză caută caietul pentru a mai scrie un motiv de mulțumire și sunt plini de bucurie să vadă că paginile se umplu cu scrisul lor, iar numărătoarea a întrecut deja câteva sute de motive. Printre beneficiile acestei acțiuni, observ și o întărire a colectivului clasei, relații armonioase între copii, o stare de mulțumire pe parcursul orelor și chiar o atenție și preocupare pentru a găsi mulțumiri în orice context al vieții școlare.

„Mulţumirea este rezultatul unei inimi care se sprijină pe Dumnezeu. Este sufletul ce se bucură de pacea şi binecuvântarea lui Dumnezeu. Este acea bucurie care izvorăşte din privirea oricărui lucru mărunt, primit ca dar nepreţuit de la Dumnezeu”, consemna Nicolae Pintilie (doxologia.ro/puncte-de-vedere/ce-este-multumirea).

BIBLIOGRAFIE:
1. Allport, G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1981
2. Golu, P., Zlate, M., Verza, E. (1995). Psihologia copilului. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică.
3. Nicola, I., Farcaş, D. (1993). Teoria educației și noțiuni de cercetare pedagogică. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică.
4. ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Educatia%20morala.pdf – Cristea Sorin, Educația morală
5. esentedesucces.ro/cum-sa-cultivi-o-atitudine-de-multumire-2/
6. alfaomega.tv/mediacenter/player/stiri-crestine/Studiu-oamenii-cu-o-atitudine-multumitoare-sunt-mai-energici
7. dexonline.ro/definitie/sentiment
8. doxologia.ro/puncte-de-vedere/ce-este-multumirea