În cadrul unor cercetări, s-a dovedit faptul că de câte ori grupurile sunt nevoite să-și împartă resurse, adică să intre în competiție, apare conflictul. Cercetătorii au provocat un conflict în cadrul unui experiment, desfășurat într-o tabăra de copii și au căutat soluții pentru aplanarea acestuia. O vreme, copii au fost lăsați să se joace și să lege prietenii după cum au dorit. S-au format apoi două grupuri separate unul de celălalt. Deși cele două echipe nu aveau nici un fel de contacte, se putea observa deja o anume părtinire a copiilor în favoarea propriului grup. Ceea ce dovedește nevoia de apartenență la grup a individului. În următoarea fază, grupurile au fost puse să concureze unul împotriva celuilalt în diverse jocuri și activități. S-a dovedit că ostilitatea față de „out-group” (celălalt grup, grupul căruia nu-i aparține individul) a crescut atât încât comportamentele agresive se manifestau și în afara activităților competitive propriu-zise. Pentru a preveni violențele cu urmări grave, cercetătorii a trebuit să pună capăt întrecerilor și să separe din nou grupurile. S-a tras concluzia că favorizarea grupului de apartenență și discriminarea celuilalt grup apar ca urmare a conflictului deschis între grupuri.
Posibile alternative optime pentru elevii din învățământul gimnazial cu C.E.S. în utilizarea platformelor de elearning
Centralizarea pe o singură platformă educațională a activităților didactice educaționale din România ar fi o gravă eroare care nu este luată în seamă de Ministerul Educației Naționale din România: crearea dependenței sistemului educațional din țară noastră față de proprietarii companiei care dețin platforma educațională Google classroom, cu toate cele ce decurg de aici, inclusiv implicații de ordin financiar – să nu uităm nici o clipă, scopul oricărei firme este acela de a produce profit prin orice mijloc legal (în mod oficial). Astfel, și sociologia educației arată că dependența unui sistem educațional de o (singură) variabilă externă vulnerabilizează independență acelui sistem: de exemplu, în cazul nostru, dacă toți vom folosi Google classroom, ne putem trezi oricând de condiționări financiare impuse de către proprietarul platformei pentru a putea accesa ceea ce am creat noi și elevii noștri: taxă de acces! Mai mult, în Termeni și condiții de utilizare, își rezervă acest drept.
Strategii de integrare a copiilor cu C.E.S.
Cerinţele educative speciale desemnează acele cerinţe ori nevoi speciale faţă de educaţie care sunt suplimentare dar şi complementare obiectivelor generale ale educaţiei pentru copil. Fiecare copil prezintă particularităţi individuale şi de relaţie cu mediul, trăsături care necesită o evaluare şi o abordare personalizată. Educaţia necesită o schimbare pentru a răspunde dezideratului „o societate pentru toţi”. Perceperea socială a acestor copii nu este mereu constantă, variind de la societate la societate, furnizând semnificaţii diferite, în funcţie de cultura şi de valorile promovate.
Metode didactice active utilizate pentru integrarea copiilor cu C.E.S.
Pedagogia modernă a schimbat perspectiva generală asupra şcolii şi a funcţiei şi a finalităţilor acesteia, copiii fiind valorizaţi mai mult, educaţia fiind centrată pe elev.
Învăţământul special este o parte componentă a sistemului de învăţământ românesc şi oferă tuturor programe educaţionale potrivite nevoilor lor de dezvoltare. În ţara noastră, copiii cu dizabilităţi pot fi înscrişi în învăţământul special sau în învaţământul de masă. În şcolile de masă pot fi integraţi copii cu deficienţe medii, dificultăţi de învăţare şi tulburări de limbaj, tulburări socio-afective sau de comportament.
Metode interactive folosite în cadrul orelor de limba franceză
Procesul educațional trebuie să fie unul creativ, interdisciplinar, complex, să-i stimuleze pe elevi în vederea asimilării informațiilor, cadrul didactic realizând un scenariu cât mai interesant al zilei. La completarea scenariului ne pot fi de un real folos vizitele, plimbările, întâlnirile cu specialiștii. Prin metoda predării integrate, elevii pot să participe, să se implice mai mult, efectiv sau afectiv, prin antrenarea unor surse cât mai variate, prin prezentarea conținuturilor cu ajutorul experiențelor diverse, al învățării prin descoperire.
Predarea geografiei cu ajutorul proiectelor, în abordare interdisciplinară
Ce înseamnă învăţarea prin proiecte? Această abordare a activităților cu elevii favorizează dialogul, comunicarea, stimularea inteligenţei colective, autoeducaţia, spiritul de observaţie şi spiritul organizatoric. Învăţarea prin proiecte, datorită caracterului foarte deschis al metodei, acoperă, în mod constructiv, dezideratul comunicaţional al educabilului, îl pune în valoare şi totodată poate contribui la descoperirea unor talente şi abilităţi ascunse sau insuficient valorizate ale copiilor. Prin concepţia şi realizarea unor proiecte, elevul îşi poate dezvolta competenţe digitale (acolo unde este posibil), competenţe colaborative(cu prioritate), prin lucrul în echipă, competenţe adaptative, prin care elevul renunţă la o serie de cutume şi abilităţi de tip rutinier, tradiţionalist şi adesea păgubos în favoarea unor abilităţi moderne, adaptate noilor cerinţe curriculare prioritar formative şi nu cumulative.
Interdisciplinaritatea și predarea în echipă
Interdisciplinaritatea reprezintă o modalitate de organizare a conţinuturilor învăţării, cu implicaţii asupra întregii strategii de proiectare a curriculumului, care oferă o imagine unitară asupra fenomenelor şi proceselor studiate în cadrul diferitelor discipline de învăţământ şi care facilitează aplicarea achizițiilor învățării şcolare în diverse situaţii de viaţă.
În procesul de învățământ, pe lângă demersurile interdisciplinare la nivelul ariilor curriculare, există demersuri interdisciplinare sistematice ce presupun o analiză epistemologică a disciplinelor predate pentru identificarea conceptelor şi metodelor comune, transferabile şi extrapolabile. Acest tip de demers interdisciplinar se realizează prin colaborarea mai multor profesori în echipă. În acest sens, voi oferi spre exemplificare un demers interdisciplinar care are la bază predarea în echipă în cadrul ariilor curriculare „Limbă şi comunicare” şi „Arte”.
Metode activ-participative în activitatea de predare-învăţare-evaluare
În procesul de învățământ interacționează cele trei mari componente, și anume predarea, învățarea și evaluarea. Învățarea poate fi înțelesă ca o funcția mintală prin care un individ obține noi cunoștințe și își dezvoltă capacități, valori, construind sensuri și referințe, folosindu-și capacitatea de a percepe și a organiza informații și modele de acțiune. Pe parcursul întregii vieți, procesul de învățare nu stagnează, acesta fiind într-o accesiune continuă, evidențiat de modificările pe care le produce în comportament.
Mixul de marketing educațional
Devenit în ultimele decenii o disciplină de sine stătătoare, dar în strânsă relaţie cu managementul, marketingul impune la nivelul conducerii oricărei instituţii de învăţământ derularea unor activităţi care să determine o poziţie stabilă pe piaţă şi să atragă beneficiarii în funcţie de oferta educaţională. Promovarea politicii de marketing a unei instituţii de învăţământ, asemenea oricărei întrerinderi, presupune iniţierea unui şir de acţiuni practice şi în acelaşi timp antrenarea unor eforturi pentru realizarea lor. Aceste acţiuni practice sunt desfăşurate ca un ansamblu coerent care este reprezentat de mixul de marketing.
Importanța matematicii în viața cotidiană
Una dintre cele mai frecvente întrebări pe care o aud an de an de la elevii mei, mai ales atunci când lucrurile devin dificil de înțeles este: „La ce îmi folosește această noțiune? Unde o voi întâlni în viața reală?“ și una dintre cele mai grele misiuni ale profesorului este să explice elevilor săi importanța fundamentală a noțiunilor matematice și existența lor permanentă în jurul nostru.