Inteligența artificială – o interpretare a Cadrului de Referință al Curriculumului Național din România
Integrarea inteligenței artificiale în Cadrul de Referință al Curriculumului Național din România reprezintă una dintre cele mai importante orientări strategice ale reformei curriculare actuale. Prezentul eseu analizează semnificația pedagogică a acestei opțiuni și propune o interpretare din perspectiva profesorului de matematică, având ca punct de plecare experiența directă a activității la clasă și formarea elevilor orientați către performanță. Lucrarea evidențiază faptul că inteligența artificială produce o schimbare profundă în raportul dintre cunoaștere și educație, deplasând accentul de la accesul la informație către dezvoltarea discernământului, a gândirii critice și a capacității de argumentare. În acest context, matematica își reafirmă rolul de disciplină formativă fundamentală, deoarece dezvoltă structurile logice care susțin atât înțelegerea tehnologiilor inteligente, cât și utilizarea lor responsabilă. Eseul argumentează că profesorul nu își diminuează importanța într-o lume caracterizată prin dezvoltarea inteligenței artificiale; dimpotrivă, rolul său evoluează către acela de formator al gândirii autonome și al caracterului intelectual. Analiza este susținută prin raportare la Cadrul de Referință al Curriculumului Național, la documente elaborate de UNESCO, OECD și Comisia Europeană, precum și la literatura internațională de specialitate privind inteligența artificială în educație.