Relațiile economiei actuale cu educația școlară

Relațiile dintre economia actuală și educația din școli sunt complexe și interdependente, influențându-se reciproc în multiple moduri. În contextul globalizării și al schimbărilor tehnologice rapide, aceste legături sunt mai evidente și mai critice decât oricând. Educația joacă un rol esențial în pregătirea forței de muncă necesare economiei. Programele educaționale sunt proiectate nu doar să ofere cunoștințe de bază, ci și să dezvolte competențele și abilitățile specifice necesare pe piața muncii. De exemplu, în contextul unei economii în care industriile tehnologice și serviciile avansate devin predominante, sistemele educaționale trebuie să adapteze curriculumul pentru a include competențe digitale avansate, programare, analiză de date și abilități de gândire critică.

Articol integral

Dinamica relației profesor-elev în perioada postpandemică

Pandemia COVID-19 a avut un impact semnificativ asupra tuturor sectoarelor vieții, iar educația a fost una dintre ariile cele mai profund afectate. Cu școli închise în majoritatea țărilor la apogeele diferitelor valuri pandemice, educația a fost nevoită să se adapteze rapid la o nouă realitate. Acest articol își propune să exploreze cum dinamica relației dintre profesori și elevi s-a modificat în contextul postpandemic, evidențiind provocările, soluțiile găsite și perspectivele viitoare în această relație esențială pentru procesul de învățământ. Când pandemia a forțat închiderea școlilor, tranziția bruscă la învățământul online a venit cu numeroase provocări.

Articol integral

Un model de conviețuire interetnică

Educaţia interculturală se constituie din ce în ce mai mult ca o soluţie, răspuns la problemele cu care se confruntă lumea azi. Ea trebuie înţeleasă ca o propunere pedagogică capabilă să configureze modalităţi prin care să învăţăm să trăim împreună în diferenţă, îmbogăţindu-ne şi dezvoltându-ne reciproc tocmai din patrimoniul acestor deosebiri, centrându-ne pe valorile: respect şi preţuire a diferenţei culturale, empatie, solidaritate, toleranţă activă. Diversitatea trebuie să-şi ocupe locul său adevărat în şcoală. Ea trebuie recunoscută,acceptată,preţuită şi valorificată în direcţia dezvoltării personalităţii.

Articol integral

Profesorul în context european

Educaţia este una dintre sarcinile cele mai ambiţioase ale omenirii pentru dezvoltarea individului şi a societăţii. Se doreşte ca interesul pentru educaţie să devină un scop în sine şi să fie apreciat atât de cetăţeni, cât şi de autorităţile de pretutindeni. Raportul către UNESCO al Comisiei Internaţionale pentru Educaţie în secolul XXI (2000) arată că din acest punct de vedere se cere foarte mult din partea profesorilor, întrucât ei joacă un rol hotărâtor în pregătirea tinerilor, sarcina lor fiind aceea de a-i învăţa să privească încrezători spre viitor şi să-l clădească cu responsabilitate. Indispensabili pentru dezvoltarea atitudinilor faţă de procesul învăţării, profesorilor li se cere totodată să contribuie la dezvoltarea societăţii, să stimuleze coeziunea socială, să formeze indivizi care înţeleg fenomenul globalizării şi îl acceptă, cel puţin parţial. Niciodată nu a fost mai clar faptul că profesorul trebuie să fie un agent al schimbării care promovează înţelegerea, flexibilitatea şi toleranţa. Trecerea de la naţionalism la universalism, de la prejudecăţi la toleranţă şi pluralism, de la autocraţie la democraţie presupune o nevoie de schimbare care atribuie responsabilităţi enorme profesorilor pentru că ei participă la formarea caracterelor şi a conştiinţei noilor generaţii.

Articol integral

Profilul practicilor didactice activizante în dezvoltarea gândirii critice a elevilor

Activizarea subiecților educației reprezintă „o paradigmă de mare actualitate în pedagogia contemporană, indiferent de vârsta acestora, fiind în strânsă legătură cu paradigma învățământului centrat pe educat.” (Bocoș, 2013, p. 60) Instruirea activă și interactivă a reprezentat întotdeauna o temă de autentică modernitate în gândirea pedagogică, evidențiind complexitatea și dinamica învățării, precum și necesitatea studierii analitice a individului care învață, cu toate particularitățile sale, ca element central al propriei învățări. Activizarea reprezintă un proces evolutiv, complex, sistematic și dinamic, care angajează întregul potențial psihofizic al subiecților cunoașterii, respectiv un sistem de procese cognitive, afective, voliționale și biologice, a căror pondere este diferită, în funcție de configurația contextului educațional. Practic, activizarea urmărește realizarea unei învățări și formări active și interactive, în care cel care învață să se implice efectiv, intens, profund și integral, cu toate dimensiunile personalității sale.

Articol integral

Studiu privind disciplinele opționale în județul Galați, așa cum apar ele reflectate în oferta publică a școlilor gimnaziale

Disciplinele opționale răspund nevoilor, ale elevilor, ale școlii (nevoi ce sunt gândite, până la urmă, tot prin raportare la elev), ale comunității. De aceea, atunci când sunt create și elaborate conform analizei de nevoi și conform metodologiei și reglementărilor în vigoare, pot fi considerate instrumente utile, care aduc un plus de valoare, care lucrează în folosul elevului, al școlii și al comunității. Am fi considerat utilă pentru prezentul studiu existența unor liste pe site-urile inspectoratelor școlare a disciplinelor opționale aprobate și avizate de către acestea, măcar din ultima decadă, dar foarte puține inspectorate din România au publicat aceste liste, așa că ne-am limitat la a cerceta oferta educațională din școlile din orașul Galați din anul școlar 2021-2022, selectând doar opționalele ce țin de disciplina Limba și literatura română.

Articol integral

Atitudinea cadrelor didactice față de integrarea în sistemul de învățământ românesc de stat a copiilor imigranți proveniți din zonele de conflict (Studiu)

Cercetarea de faţă şi-a propus să investigheze una dintre cele mai problematice situaţii ale spectrului educaţional de astăzi: integrarea copiilor imigranţi proveniţi din zonele de conflict ȋn sistemul românesc de ȋnvăţământ. România, ȋn calitate de ţară membră a Uniunii Europene, poate primi astfel de copii, având responsabilitatea de a-i integra ȋn şcoală. Astfel, cercetarea a dorit să sondeze punctul de vedere al profesorilor pentru ȋnvăţământul primar din primele 5 cele mai solicitate şcoli din judeţul Iaşi.
Cuvinte cheie: imigranti, ȋnvǎţǎmȃnt, profesori, acceptare, integrare, experienţǎ.

Articol integral

Considerații asupra învățării școlare

Proces complex, învățarea suscită interesul cercetătorilor din numeroase domenii: neurologie (cercetarea mecanismelor neurofiziologice ale învăţării), psihologie (studierea modificărilor produse în comportamentul celui care învață), sociologie (examinarea mediului în care se realizează învățarea), dar și din pedagogie (transpunerea teoriilor psihologice ale învățării în modele ale instruirii). Prin învățare, omul ca entitate biopsihosocioculturală, „percepe, stochează și prelucrează informații, construiește soluții” (Dulamă, 2009, p. 12). Datorită învățării, omul există nu doar fizic, ci și spiritual, interacționează cu elemente din mediul natural, se exprimă prin diferite forme de activitate, produce și creează bunuri materiale. De asemenea, prin învățare, omul își menține „confortul biologic și psihic și starea de sănătate fizică și mentală” (Dulamă, 2009, p.12).

Articol integral

De la limba maternă la bilingvism și multilingvism

Studiul „De la limba maternă la bilingvism și multilingvism” abordează tema dezvoltării vorbitorilor bilingvi sau multilingvi pornind de la raportul proporţional între competenţa în limba maternă şi învăţarea unor noi limbi străine. Dezvoltarea unei competențe foarte avansate de utilizare a limbii materne reprezintă una dintre cele mai importante premise pentru însușirea unei a doua sau a treia limbi. Lucrarea mai abordează și importanța transferului între limbi înrudite. Acolo unde există asemănări fonetice, lexicale și sintactice, elevul poate trece mai ușor de la învățarea unei limbi de bază la o a doua, înrudită.

Articol integral

Atelier MediaText – o experiență în domeniul CDȘ

Propunerea opționalului crosscuricular „Atelier MediaText” pentru introducerea în CDȘ-ul școlii, la clasa a VII-a, a avut în vedere două aspecte. Pe de o parte, profilul actual al elevului este noua generație de nativi digitali, iar  interesul lor  față de universul internetului a fost relevant pentru proiectarea acestui opțional. Mediul online influențează capabilitățile digitale ale elevilor și nevoile lor în ceea ce privește învățarea în școală. Pe de altă parte, evoluția domeniului tehnologiei informației a condus la evolutia pietei muncii și necesitatea formării la elevi a unor competențe digitale adecvate noilor domenii de activitate. Astfel, urmărim transformarea digitală  a viitorului cetățean european, dobândirea unor competențe, aptitudini esențiale integrării în societatea civilă și democratică a viitorului.

Articol integral