Comunicarea monologată

În școală, elevii  sunt puși în situații de învățare diverse. Ei nu trebuie doar să răspundă la întrebări, ci să și inițieze o conversație, să exprime liber puncte de vedere personale, să-și argumenteze ideile, atitudinile și să interiorizeze valoarea comunicării. Arta conversației se deprinde în timp. Mulți oameni cred că modul de exprimare ține doar de inteligență, de cât de pregătit ești pe un subiect anume sau cât de mult vrei să ieși în evidență! Așa o fi?

Articol integral

Lectura – modalitate de armonizare interculturală. Exemple de bună practică

Mediul școlar este purtătorul multor modele de semnificare a lumii, școala reprezentând o mare diversitate culturală, într-un continuu proces de integrare realizat prin dialog şi încredere. În mediul școlar, procesul de integrare se bazează pe introducerea  experienței culturale a noului venit în experiența comună a clasei, clasa remodelându-se în consens cu noul venit. Așa cum educația poate avea un caracter intercultural, la fel de bine și lectura se poate baza pe o armonizare interculturală,  punând accent pe procesul de comunicare interculturală. Comunicarea interculturală se bazează pe stabilitate și schimbare, fiind un schimb între persoane sau grupuri care fac parte din culturi diferite.

Articol integral

Cyberbullying-ul – o problemă din ce în ce mai prezentă

Acest articol își propune să pornească de la cuvintele pe care cântăreața pop Lady Gaga le-a folosit pentru a descrie efectele bullying-ului pe care l-a trăit la școală pentru a evidenția necesitatea examinării factorilor care influențează reticența adolescenților de a raporta adulților experiențele lor de hărțuire cibernetică.

Articol integral

Profilul de formare european al absolventului de clasa a VIII-a din România, din perspectiva profesorului de fizică

Având în vedere contextul actual al învățământului din România, tema profilului de formare este una oportună și relevantă. La ciclul gimnazial, fiecare profesor trebuie să se axeze pe cele opt competențe cheie, fundamentale pentru absolvenții de clasa a VIII-a, inclusiv al elevilor cu CES, alegând metodele didactice astfel încât fiecare elev să poată avea la finalul unui ciclu de învățământ competențele prevăzute în programa școlară.

Articol integral

Tradițional sau modern? Aceasta-i întrebarea!

Procesul evaluativ este unul complex, care impune o abordare sistemica a întregului proces didactic. Însă rigorismul unei instruiri de tip tradițional, bazat pe memorie bună, obediență față de profesor, impunerea cunoștințelor precum și a modului de a gândi, a demonstrat nevoia de a implementa noi metode de abordare a întregului proces, cum ar fi alternativele educaționale Waldorf, Montessori sau Step by Step.  O abordare de tipul „tablă-creta-profesor” nu mai este la fel de potrivită in zilele noastre, așa cum era in urmă cu cu câteva generații, deși profesorii de azi sunt rezultatul unei astfel de abordări care, se pare, a funcționat la vremea ei. Tipul „corect”, potrivit copiilor din generația Z, este cel centrat pe elev, pe nevoile lui emoționale (person-centered approach), așa cum a încercat sa demonstreze încă din 1919 învățământul Waldorf, promovat de R. Steiner, în concepția căruia elevul trebuie cunoscut in profunzime, holistic pentru a-i putea da aripi să se înalțe.

Articol integral

Relația mamă-copil, între tradiție și modernism

S-au scris foarte multe studii despre rolul mamei în dezvoltarea armonioasă a copilului și încă se mai scriu, căci subiectul este de actualitate acum, când mamele moderne par altfel față de cele din trecut. Femeia mamă tradiționalistă își dedica tot timpul său familiei, casei, creșterii copiilor, fie că nu avea altceva de făcut, fie că așa „trebuie”, conform normelor sociale. Principala ei „muncă” era împlinirea nevoilor membrilor familiei, iar propriile nevoi treceau pe plan secund sau nu erau decât ocazional satisfăcute. În prezent, asistăm  la o transformare a femeii mame, care, o data cu evoluția societății, și-a asumat un rol profesional mai proeminent.

Articol integral

Rolul mediului în formarea personalității elevilor

Educația nu este un proces limitat spațial și temporal. De aceea, formarea individului după principii etice și axiologice solide trebuie să devină un proces continuu. Educația permanentă, ca imperativ al lumii contemporane, poate fi îndeplinită doar prin efortul conjugat al familiei, al școlii de toate gradele, al comunității locale, al mass-mediei, al societății. Individul trebuie ajutat să-şi formeze o concepție sănătoasă şi corectă asupra existenței sale, întemeiată pe moralitate şi respect social, să adopte niște valori autentice și să se integreze armonios în societate.

Articol integral

Holocaustul învățat și conștientizat de elevi

Holocaustul reprezintă, fără nicio urmă de îndoială, una din marile tragedii ale secolului trecut. Moartea în lagărele de exterminare naziste a peste 6 milioane de evrei, tragediile suferite de poporul evreu, dar și alte națiuni ale Europei de Est (țigani, ruși, ucraineni, polonezi etc.) reprezintă o pagină neagră în istoria și așa deosebit de întunecată a secolului XX. Problematica Holocaustului este o temă importantă în predarea-învățarea istoriei. Îi oferă cadrului didactic un prilej să se asigure că, prin activitatea de formare a noilor generații, conștientizăm cu toții, ca societate, faptul că asemenea tragedii nu trebuie să se mai repete niciodată. Acest lucru poate fi mai ușor de realizat cu ajutorul unor proiecte informale gândite de cadrul didactic și aplicate de-a lungul unei perioade mai îndelungat, un semestru sau un an școlar, împreună cu mai mulți elevi din unitatea școlară, de preferință din clase și de vârste diferite.

Articol integral

Inteligența emoțională – componentă esențială a devenirii elevului

Școala poate reprezenta oricând un mediu al metamorfozelor sufletești, în care elevul își poate forma abilități ce țin din inteligența emoțională oferind, și o privire în perspectivă asupra sinelui, una pozitivă și realistă. În dinamica societății actuale, abilitatea de a-ți gestiona propriile emoții, de a empatiza cu ale celorlalți devine un atu în menținerea unor relații interumane solide, bazate pe încredere, toleranță, respect. Acest concept prinde contur și se cristalizează în literatura de specialitate sub denumirea de inteligență emoțională, o dominantă a noilor abordări educaționale.

Articol integral

Educația și noile tehnologii digitale

Lumea exterioară își modifică parametrii într-o viteză amețitoare, datorită dezvoltării informaționale și tehnologice, iar sistemul de educație trebuie să țină pasul cu această evoluție și transformare. În același timp, el trebuie să  păstreze şi  să dea posibilitatea elevilor să învețe prin  cunoașterea directă, prin observarea lumii exterioare, să elaboreze context de acțiune și inter-relaționare normale (prin exersarea manevrabilității, prin operarea directă cu obiectelor, prin stimularea unor deprinderi psihomotorii etc.). Într-o lume din ce în ce mai tehnologizată, educația pentru și prin cunoașterea vieții reale poate să capete noi sensuri!

Articol integral