Metoda proiectului în abordare transdisciplinară

Pentru că trebuie să pregătim noile generații pentru o viață personală și profesională plină de provocări, în meseria de dascăl trebuie să ne propunem constant realizarea eficientă a unor activități de învățare activă, cu accent pe metode și tehnici care să conducă la formarea conștiinciozității, atât a elevilor, cât și a cadrelor didactice. Activizarea învățării presupune folosirea unor metode și tehnici care să-l implice pe elev în procesul de predare-învățare. Se urmărește astfel participarea lui activă și conștientă la procesul de învățare, deoarece trebuie să-și construiască cunoașterea pe baza propriei înțelegeri. Acest lucru e însă favorizat de interacțiunea cu alții, care, la rândul lor, învață. A promova învățarea activă presupune și încurajarea parteneriatelor de învățare. De fapt, adevărata învățare, aceea care permite transferul achizițiilor în contexte noi, nu e doar individual activă, ci interactivă.

Alvin Tofler afirma: „Analfabetul de mâine nu va fi cel care nu știe să citească, ci cel care nu a învățat cum să învețe.”

Proiectul a devenit astăzi un instrument de lucru necesar desfășurării activităților umane, în toate domeniile social-economice. De aceea, predarea prin proiecte poate genera un mediu educațional care să dezvolte capacitățile necesare secolului XXI: responsabilitate, capacitate de adaptare, creativitate, gândire critică și sistemică, abilități de comunicare și de colaborare.

Învățarea bazată pe proiect este o metodă ce implică elevii în învățarea conținuturilor  și dezvoltarea abilităților prin intermediul unui proces extins, structurat în jurul unor  întrebări sau probleme complexe, proces ce va avea ca rezultat unul sau mai multe produse. Caracteristici:

• se desfășoară pe o perioadă de timp de câteva zile/ săptămâni;
• începe în clasă, se continuă în clasă și acasă și se încheie în clasă, cu prezentarea produsului final;
• este accesibilă tuturor ciclurilor curriculare de dezvoltare, putând  fi adaptată oricarei categorii de vârstă;
• poate fi aplicată individual sau în grup;
• presupune o abordare interdisciplinară a unui subiect stabilit în raport cu cerințele programei, cu capacitățile intelectuale implicate, cu interesele și abilitățile de ordin practic ale elevilor;
• îmbină cercetarea cu acțiunea, antrenând elevii în rezolvarea unor probleme de interes pentru ei.

Etapele învățării bazată pe proiect sunt:

I. Stabilirea ariei de interes și a tematicii proiectului. Tema proiectului trebuie să fie una care să stârnească interesul elevilor, pentru ca aceștia să se implice activ, să fie deschisă și să reflecte o problemă sau situație pe care elevii o pot rezolva investigând, să se refere la prezent, iar rezolvarea ei să fie resimțită de elevi ca o realizare semnificativă.

II. Stabilirea cadrului conceptual, metodologic, a obiectivelor, finalităților și tipului de informații de care elevii au nevoie. În planificarea proiectului, cadrul didactic trebuie să stabilească obiectivele, conceptele și principiile esențiale care vor fi abordate. E necesară și implicarea elevilor în această etapă, pentru ca ei să poată simți că proiectul le aparține și să își asume responsabilitatea  reușitei lui.

III. Identificarea și selectarea resurselor materiale.  Cadrul didactic va trebui să stabilească ce resurse și materiale sunt disponibile (manuale, proiecte realizate pe aceeași temă, cărți de la bibliotecă, mass-media, persoane specializate în domeniul respectiv, Internet, etc.)  și cum va ajuta elevii să aibă acces la acestea.

IV. Precizarea elementelor de conținut ale proiectului. Se vor alege activități și conținuturi care să ajute la găsirea răspunsurilor și care să asigure atingerea obiectivelor din curriculum.

V. Formarea echipelor și atribuirea sarcinilor. Metoda proiectului presupune activitatea pe grupe și pregătirea cadrului didactic și a elevului pentru ideea lucrului în comun. Un număr de 4–5 participanți reprezintă mărimea ideală pentru grupurile care au de îndeplinit obiective precise. Cel mai adesea, stabilirea componenței lor se face în funcție de interesul manifestat de fiecare elev spre o subtemă.

VI. Realizarea proiectului. Fiecare echipă colectează informații, le selectează, le ordonează, le clasifică, adresează întrebări, vizitează diverse obiective de interes în realizarea proiectului, creează produsul final. O întreagă gamă de caracteristici personale ale elevilor poate fi urmărită pe parcursul realizării  proiectului: creativitate și inițiativă; participarea în cadrul grupului; cooperare și preluarea inițiativei; persistență; flexibilitate și deschidere către idei noi; dorința de generalizare.

Învățarea facilitată prin metoda proiectului implică elevii în investigarea unor probleme captivante, angajându-se în roluri active, cum ar fi rolul celui care:

• ia decizii,
• rezolvă probleme,
• investighează,
• documentează.

VII. Evaluarea proiectului. Elevilor trebuie să li se ofere posibilitatea de a se autoevalua și de a-și evalua colegii. Se moderează discuții în care elevii să poată analiza ce anume a mers bine în procesul de realizare a proiectului, ce ar schimba dacă ar putea să înceapă din nou, ce întrebări noi s-au ivit în cadrul investigației lor etc. Aspectele care se evaluează la finalul proiectului sunt: metodele de lucru; utilizarea corespunzătoare a bibliografiei; corectitudinea, acuratețea; generalizarea problemei; organizarea ideilor și materialelor într-un raport; calitatea prezentării; acuratețea cifrelor/ desenelor, dar și competențele dobândite.