Mediul înconjurător ca abordare interdisciplinară a realității

Organizarea unor activități în natură constituie un bun prilej pentru educarea dragostei față de mediul înconjurător, oferind copiilor contactul direct cu natura, oferind un tablou – cadru vegetal și animal pentru ipostaza de ecosistem. Pe de altă parte, mediul înconjurător constituie principala sursă de impresii care vor sta la baza procesului de cunoaștere a realității.

La grupa pe care o îndrum, am încercat să orientez copiii spre o cunoaștere științifică a lumii, i-am determinat să afle interdependența dintre fenomene, să observe transformările și dezvoltarea naturii în unitatea și specificitatea locală. Tocmai de aceea am profitat de imediata vecinătate a Rezervației Naturale Munții Măcinului și am inițiat adevărate expediții în pădure. Asta pentru că în pădure, poți descoperi în fiecare zi ceva nou și reprezintă mai mult decât un grup de copaci.

Astfel, am introdus noțiuni necesare explorării mediului, amintind viețuitoare cunoscute din basme – vulpea cea vicleană, iepurașul zglobiu, ursul morocănos, lupul fioros și veșnic pedepsit.  Văzută ca tărâm al poveștilor, povestea pare că adăpostește o lume întreagă plină de întâmplări și învățăminte. În același timp oferă ocazia să discutăm aspecte precum modul de viață, hrana animalelor, alcătuirea corpului. O potecă îngustă poate fi un drum pentru cerbi, căprioare sau porci mistreți.

De aceea, în activitatea desfășurată în pădure, am urmărit să selectez cu atenție cuantumul de cunoștințe științifice, contribuind pe de o parte la lărgirea orizontului de cunoștințe al copiilor, dar și la orientarea concretă în multitudinea aspectelor mediului ambiant, iar pe de altă parte, să le dezvolte capacități intelectuale care să ducă la formarea deprinderilor intelectuale.

Zilnic se întâmplă lucruri interesante în pădure. Trebuie doar să știm să ascultăm, să observăm, să notăm într-un carnet, să desenăm, să experimentăm. Până de curând nici eu nu am știut cum poți afla vârsta puieților de foioase. Trebuie doar să numărăm nodurile de pe crengi – fiecare nod reprezintă un an de viață. La fagi vom începe numărătoarea de la vârful crengii către trunchi și fiecare nod e un an de viață. La conifere e altceva, crengile cresc pe etaje, în fiecare an de viață se mai adaugă un etaj de crengi.

Am mers în pădure cu site, lupe, grebluțe ca niște adevărați exploratori. Am pus în site puțin pământ amestecat cu resturi vegetale putrezite și de multe ori, cu puțin noroc, am descoperit și viețuitoare în sită. Le-am observat cu atenție prin lupă. Copiii le-au desenat, fotografiat apoi le-au pus încetișor pe pământ. Ei știu că fiecare vietate are rolul ei în natură.

Consider că am atins astfel conținuturi specifice mai multor categorii de activitate (cunoașterea mediului, educație ecologică, desen) în manieră integrată iar copiii și-au transpus mai ușor în practică cunoștințele și au învățat prin cooperare.

Despre farmacia din pădure putem spune că ne oferă o mulțime de remedii parfumate – flori de soc sau tei pentru un ceai contra tusei, mentă pentru un ceai sau adaos în limonada răcoritoare, cimbrișor de deal, cătină bogată în vitamina C.

Valorificând asemenea experiențe interdisciplinare, educatoarea nu mai este sub presiunea transmiterii unui volum mare de cunoștințe pe unitatea de timp, putându-se realiza corelații între cunoștințele mai multor discipline. Astfel, se îmbină noțiuni și idei din matematică, cunoașterea mediului, educarea limbajului, educație psihomotrică, educație artistico-plastică. Pe scurt, pădurea poate fi sală de clasă pentru  orice tip de activitate specifică nivelului preșcolar. Cel puțin la vârsta educației timpuri, copilul are tendința naturală de a aborda realitatea într-un demers global, observând lumea înconjurătoare în mod unitar, fără a lua în calcul diferite ramuri ale cunoașterii. Interacțiunea nemijlocită cu natura oferă numeroase ocazii de a experimenta, de a analiza, de a învăța.

J. Piaget menționa că „este necesar să lăsăm copilul să descopere el însuși adevărul, acționând în mod practic, întrucât scopul școlii este de a forma creatori inovatori și nu de a forma indivizi care să repete ceea ce au învățat generațiile trecute”.

Bibliografie
I.I. Trandafirescu – „Educația și organizarea demersului didactic pentru dezvoltare durabilă” (suport de curs), EU-RO – Formare Ovidius, Universitatea Ovidius Constanța, 2008
J. Piaget – „Psihologia inteligenței”, EDP București, 1965

 

prof. Laureta Speranța Banea

Grădinița cu Program Prelungit Nr. 4, Măcin (Tulcea) , România
Profil iTeach: iteach.ro/profesor/laureta.banea

Articole asemănătoare