Poveștile psihoeducative sunt un instrument folosit în intervențiile psihologice, educaționale și terapeutice pentru a ajuta copiii și adulții să înțeleagă și să gestioneze diverse aspecte emoționale, comportamentale sau sociale. În activitățile educaționale prin care ne propunem să formăm caracterul copiilor, să le dezvoltăm gândirea critică și să le transmitem valori, lectura poate fi instrumentul ce leagă, precum o baghetă magică, obiectivele noastre didactice de universul copiilor. Abordarea pe care o propunem este denumită în literatura de specialitate internațională „book based approach” și presupune tratarea globală a unei tematice, pornind de la o poveste.

Am ales această abordare deoarece în activitățile didactice realizate în decursul timpului am avut numeroase experiențe pozitive, iar studiile din domeniu susțin acest demers educațional.

Lectura este extrem de importantă, având un impact semnificativ asupra dezvoltării cognitive, emoționale și sociale. Printre beneficiile realizării activităților integrate pornind de la povești, amintim:
1. Dezvoltarea limbajului și a vocabularului, expunând copiii la structuri gramaticale complexe și descoperind o exprimare variată.
2. Stimularea imaginației și a creativității, vizualizând scenarii și trâind alături de personaje experiența acestora.
3. Creșterea gradului de concentrare, atenție și răbdare
4. Dezvoltarea empatiei și a înțelegerii emoționale, descoperind emoțiile personajelor și înțelegându-le trăirile
5. Dezvoltarea gândirii critice și rezolvarea problemelor prin discuții ghidate, argumentative și observând diferite tipare ale gândirii
6. Stimularea curiozității și a setei de cunoaștere, conectând cartea cu alte domenii care fac parte din viață
7. Stimularea unui obicei sănătos și modelarea mentalității legate de lectură. Transmiterea ideii că lectura poate fi o modalitate de a ne căuta răspunsuri în diferite situații ori probleme de viață.

În abordarea tematicii legate de incluziunea socială și fenomenul de bullying se remarcă titlul unei cărți ilustrate pentru copii „Girafele nu știu să danseze”, ce reprezintă cu succes un antidot împotriva bullyingului. Cartea a fost scrisă de Giles Andreae și Guy Parker-Rees și a apărut în anul 2017 la editura Pandora. Povestea ne prezintă viața girafei Gerald care iubește dansul și își dorește să participe la marele bal african alături de celălalte animale. Abilitățile sale de dans nu sunt însă apreciate de participanții petrecerii. Mai mult decât atât, când ajunge pe scenă, Gerald este umilit, batjocorit, exlus și trăiește o situație de bullying foarte dureroasă. Aceasta îl determină să renunțe la dans, iar Gerald își dorește să se izoleze complet, simțind că nu este bun de nimic. Din fericire, un greiere pasionat de muzică îi ascultă oftatul, oferindu-i încrederea de care are nevoie. Cuvintele sale de încurajarea sterg lacrimile de pe fața lui Gerlad, iar girafa reușește să depășească toate barierele anterioare, impresionând auditoriul cu dansul său.

Scrisă în rime, cu un limbaj relativ simplu și accesibil, povestea poate fi ascultată de elevii din ciclul primar, dar și de preșcolari deopotrivă. Situația pe care o trăiește Gerald poate fi ușor înțeleasă de copii și deschide cadrul în care putem vorbi despre comportamente de bullying, dar mai ales cum să le descoperim și evităm.

Lucrarea de față propune metode prin care pot fi realizate activități educaționale integrate, pornind de la tematică cărții și parcurgând diferite domenii esențiale în dezvoltarea copiilor.

Câteva metode care ne pot ajuta în utilizarea poveștii:

„Lectura educatoarei” nu se pretează doar pentru activitățile din ciclul preșcolar. Experiența de „ascultător”, crește puterea de înțelegere a textului și conectează ascultătorul cu încărcătura emoțională a textului, oferindu-i ocazia de a se bucura și de ilustrații.

 Tehnica întrebărilor socratice reprezintă o modalitate eficientă de a explora ideile în profunzime și a dezvolta gândirea critică și analitică. Întrebări precum cele de mai jos pot deschide o serie de conversații personale de descoperire și autoreflecție în sala de clasă:

• Care este o activitate care ție îți face plăcere și la care simți că te descurci bine?
• Ce ți-ai dori să înveți în această viață?
• Cine a fost „un greiere” în viața ta? În ce fel ți-a dat putere sau curaj?

Teatrul Forum, un concept de teatru în care elevii înlocuiesc protagonistul și improvizează variații ale acțiunilor sale oferă copiilor diferite perspective noi asupra unei situații.

Tehnica comunicării non-violente este o modalitate extraordinară de soluționare a conflictelor și poate fi introdusă cu ocazia descoperirii acestei povești. Abordarea propusă de Marshall Rosenberg propune un model în 4 pași, ușor de explorat cu copiii:
1. Observare
2. Identificarea emoției
3. Identificarea nevoii
4. Formularea cererii

Metoda dezvoltată de Marshall Rosenberg, denumită și „limbajul girafei” este o modalitate empatică de comunicare prin care elevii reușesc să înțeleagă mai bine emoțiile și bazele unei interacțiuni bazate pe respect.

Activitatea poată fi completată la muzică și mișcare de învățarea unui dans, la arte vizuale și abilități practice de realizarea unui afiș pentru marele bal african, la dezvoltare personală și educație civică de informații despre lumea emoțiilor, la cunoașterea și explorarea mediului de învățarea despre diverse medii de viață, la geografie despre continente și multe altele, căci este o carte ofertantă pe baza căreia putem realiza activități deosebite.

Bibliografie
• M. Rosenberg, 2014, Comunicare non-violentă, editura Ponte
• G. Andreae, Guy Parker-Rees, 20217, Girafele nu știu să danseze, Pandora
• CLPE, Power of Reading, 2023, clpe.org.uk/research/power-reading-impact-report-2023
• www.bookshark.com/blog/benefits-of-book-based-learning/