Testele internaționale care au drept scop evaluarea capacităților de lectură ale elevilor din ciclul primar situează de ani buni România printre țările cu cele mai slabe rezultate. Acest fapt a atras după sine necesitatea reevaluării rolului și locului pe care  lectura îl ocupă în planul cadru de învățământ. În acest sens, s-a propus inițial introducerii unei noi discipline în planul cadru de învățământ: lectura, iar ulterior  dezvoltarea abilităților de lectură s-a urmărit a se realiza prin intermediul disciplinelor opționale.

În prima situație nu a fost vorba, firește, doar de  alocarea  unei ore în plus pentru  studierea lecturii, ca parte integrată în  disciplina  limba română, ci de o regândire a competențelor pe care elevii le dezvoltă prin lecturarea unor texte. Era urmărită  o nouă viziune asupra receptării textului, iar noul cadru de referință aducea o serie de schimbări majore în acest sens. Abordată din perspectiva comprehensiunii, lectura ca disciplină nouă, ținea cont în principal de dimensiunea psihologică (intenţia care îi  orientează elevului lectura) şi cea socială (elevul citeşte pentru a se integra în societate, a interacţiona) şi urmărea o mai mare libertate în ceea ce priveşte relaţia elevului cu cartea (el stabileşte scopul în care va lectura, ceea ce va lectura, împrejurările în care va desfăşura această activitate, chiar modul în care va demonstra, dacă i se va cere, că a realizat acest act). În scopul eficientizării acestor ore, era necesar să se plece de la următoarele lămuriri:

• obiectivele noii discipline nu se suprapuneau peste cele ale limbii române;
• lectura nu  trebuia confundată cu   lectură explicativă, care, fiind o metodă care presupune respectarea unui  algoritm de calcul, este prea rigidă, conduce la obiective stabilite de învățător, nu lasă libertatea elevului de a recepta în felul său mesajul).

Actualmente, maniera în care se urmărește dezvoltarea competențelor de lectură în rândul elevilor este direct proporțională cu modul în care fiecare cadru didactic înțelege  dezideratul  educațional, cu gradul de conștientizare a necesității formării unor abilități de viață care să permită viitorilor adulți o reală adaptare în societate. Pentru a se depăşi anumite obstacole ivite din modul în care această disciplină poate fi inclusă în planul cadru, propun o disciplină opţională transcurriculară, cu titlul „Lectura – poartă spre lume”, ce poate fi adaptată oricărei clase primare. Dezideratul primordial al acestei discipline este, aşa cum titlul sugerează, să ofere elevilor contexte favorabile pătrunderii din lumea exterioară, în universul textului, pentru ca, ulterior, să păşească înapoi, regândind datele cu care s–a pornit la drum şi obiectivând astfel experiența trăită.

Disciplina propusă răspunde cerințelor noului curriculum de  a oferi elevului cadrul prielnic de a studia, a cerceta, a evolua, având la îndemână  atât acele instrumente de lucru necesare, cât şi materialele şi instrumentele utile în vederea realizării unui contact favorabil şi productiv cu textul lecturat. Aceasta are ca obiectiv transcurricular (competenţă transversală): dezvoltarea competenţei de a fi asertiv. Printre obiectivele cadru vizate se numără:

• Dezvoltarea capacităţii de a înţelege diferite texte, adoptând strategia potrivită scopului lecturii şi diferitelor tipuri de text;
• Dezvoltarea capacităţii de comunicare în scris şi verbal, în scopul de a-i face  pe alţii să înţeleagă mesajul, în situaţii variate;
• Dezvoltarea interesului pentru lectură
• Dezvoltarea capacităţii de a formula propriile argumente în manieră convingătoare dar şi de a lua în consideraţie alte puncte de vedere.

Ca obiective de referinţă, am propus ca elevii:

• să facă o clasificare a textelor citite,
• să înţeleagă conţinutul unui text  studiat;
• să  clasifice după anumite criterii  personajelor dintr-un text literar;
• să identifice procedee şi imagini artistice dintr-un text şi să descopere semnificaţia acestora;
• să identifice procedee şi imagini artistice dintr-un text şi să descopere semnificaţia acestora;
• să creeze conţinuturi noi, valorificând textele studiate;
• să raporteze mesajul transmis de textele la experienţa proprie;
• să manifeste grijă şi înţelegere pentru carte, ca bun de valoare;
• să cunoască şi să preţuiască numele marilor creatori de literatură pentru copii.

Exemplele de activităţi  de învăţare au fost gândite cu scopul atingerii obiectivelor precizate, au ținut cont de particularitățile colectivului de elevi și au fost în strânsă legătură cu imperativele societății actuale. Printre acestea se regăsesc: elaborarea unei liste de lectură individuală, care să cuprindă diferite tipuri de texte; (elevii au libertatea de a alege din mai multe titluri propuse); selectarea unor texte din mai multe surse, în funcţie de criteriile stabilite; (cărţi poştale, broşuri, afişe, chitanţe, ziare, reviste, cărţi, atlase, culegeri etc.); exerciţii de identificare a principalelor trăsături caracteristice  diferitelor genuri / specii literare (poezie/ proză; naraţiune/ descriere etc.);  exerciţii de încadrare a operelor literare studiate într-un un anumit gen şi specie literară; exerciţii de selectare a unor texte literare, potrivit unui criteriu dat; exerciţii de diferenţiere a unor texte literare de cele informaţionale;  exerciţii de stabilire a scopul în care  se vor citi  textele respective; exerciţii de utilizare a dicţionarului pentru explicarea cuvintelor; exerciţii de utilizare a DOOM-ului pentru cunoaşterea scrierii corecte a unor cuvinte; exerciţii  de extragere a aspectelor esenţiale dintr-un text (indiferent de tipul de text); exerciţii de împărţire a unui text în fragmente logice; exerciţii de împărţire a textului unei probleme în enunţ şi cerinţe; exerciţii de stabilire a tablourilor dintr-un text – descriere; exerciţii de stabilire a datelor esenţiale de cele mai puţin importante; analiza unei situaţii problemă şi elaborarea unui demers original de rezolvare; exerciţii de interpretarea  a datelor; exerciţii de memorare a unor termeni cheie; exerciţii de recunoaştere a personajelor şi de sesizare a rolului pe care îl au în  textul dat; exerciţii de identificare a trăsăturilor fizice şi psihice ale personajelor după criterii sugerate de învăţător; exerciţii de selectare din text a cuvintelor şi expresiilor care contribuie la prezentarea trăsăturilor personajelor; exerciţii de caracterizare a personajelor literare şi de grupare a acestora în funcţie de anumite caracteristici; exerciţii de identificare a însuşirilor neobişnuite atribuite de autor unor obiecte; exerciţii de recunoaştere a comparaţiilor în textele studiate; exerciţii de sesizare a repetiţiei ca mijloc artistic; exerciţii de recunoaştere a personificărilor; exerciţii de sinonimie, antonimie, omonimie; exerciţii de sesizare a imaginilor vizuale, auditive, de mişcare dintr-un text non-literar; sesizarea rolul unor figuri de stil în textele non-literare; exerciţii de integrare a cuvintelor şi expresiilor noi în enunţuri proprii; exerciţii de formulare a ideilor principale; exerciţii de povestire, respectând şirul de întâmplări (firul epic al unui text narativ); exerciţii de alcătuire a rezumatului unui text; exerciţii de formulare a titlurilor sugerate de tablourile unei descrieri; dramatizări, joc de rol; completarea unor enunţuri lacunare; completarea de rebusuri; exerciţii de recitare, cu intonaţia corespunzătoare, a unor poezii; exprimarea stărilor sufleteşti trăite de personajele prezentate în textele studiate prin mimică sau gestică; exerciţii de asociere a elementelor verbale cu cele non-verbale; să redea prin desen conţinutul unui text; exerciţii de integrare într-un text propriu a expresiilor selectate din operele literare studiate; exerciţii de reformulare a unor mesaje; exerciţii de modificare a conţinuturilor unor fragmente din textele studiate;  exerciţii de descriere a unor fenomene, obiecte, fiinţe; exerciţii de creare a unor versuri pe o temă dată; exerciţii de dezvoltare a unor enunţuri date; exerciţii de asocieri de cuvinte; crearea unor texte narative, având ca punct de plecare versuri date;  realizarea unor dialoguri imaginare; exerciţii de construire a unor texte narative pe baza unor imagini date; crearea unor eseuri nestructurate; crearea de ghicitori; compunerea de poezii;  născocirea unor poveşti pornind de la imagini date; compunerea unor probleme matematice; exerciţii de identificare a mesajului transmis de textul literar; exerciţii de raportare a mesajului transmis de textul literar la experienţa proprie; exerciţii de desprindere a valorii educative a textelor literare; exerciţii de povestire orală a unor întâmplări din viaţa reală asemănătoare celor citite; realizarea unor creaţii personale în urma desfăşurării unor excursii sau drumeţii; crearea unor probleme care să ilustreze evenimente sigure, probabile, activităţi realizate în colaborare cu biblioteca şcolii (recondiţionare de carte, pregătirea unei expoziţii de carte pentru copii); organizarea unei mini biblioteci a clasei; vizite la o bibliotecă publică (Biblioteca Gh. Asachi); donaţii de cărţi; vizită la tipografie; vizionarea unor reportaje, prezentări Power Point care prezintă drumul cărţii; citirea/ memorarea unor poezii care prezintă cartea (ars poetica); exerciţii de valorificare a textului literar; exerciţii de citire cu voce tare, individual şi în grup; exerciţii de citire anticipativă; competiţii pe teme date; realizarea unor momente artistice; concursuri de recitări; expoziţii cu lucrările realizate de elevi; concursuri de creaţii literare (Poetul clasei, Poezia mea – sufletul meu, Pe urmele lui Creangă);  serbări şcolare, scenete, jocuri de rol, dramatizări, punerea în scenă a creaţiilor personale; participarea la diverse activităţi şcolare (programe, proiecte); creaţii personale realizate în urma unor lecturi; teatrul de păpuşi; ticluirea de zicători şi proverbe; prezentare de reviste şcolare; consultarea unor dicţionare, atlase, enciclopedii, reviste;  vizionarea unor filme inspirate din viaţa unor scriitori sau opere ale acestora;  exerciţii de lectură în aer liber ( parc, curtea şcolii);  întâlniri cu autori de carte; exerciţii de întocmire a fişelor biografice; vizite la muzee şi case memoriale;  organizarea unor momente literare dedicate vieţii şi operei unor scriitori; realizarea unor afişe; activităţi desfăşurate în colaborare cu Muzeul Anticariat Mihai Eminescu din Iaşi;  participări la lansări de carte, la cenacluri literare; vizionări de spectacole de teatru şi film; exerciţii de formulare corectă a unui mesaj; exerciţii de  reglare a intonaţiei, a volumului, a vitezei de emisie, în funcţie de mesajul transmis şi scopul în care se transmite; formularea de răspunsuri clare şi logice la întrebări de genul: „Din ce cauză ?”, „Cu ce scop?”, „În ce condiţii?”; exerciţii de argumentare pro şi contra pe o temă dată;  exerciţii de exprimare a sentimentelor pe care le-a trezit citirea textului; argumentarea verbală a paşilor realizaţi în soluţionarea situaţiilor ivite; demonstrarea unor scheme proprii de rezolvarea a unor exerciţii şi probleme; descrierea etapelor parcurse în analiza şi rezolvarea unei probleme;  justificarea selectării informaţiilor necesare parcurgerii etapelor de rezolvarea  a problemelor; găsirea altui final/ început unui text studiat; născocirea a cât mai multor consecinţe a unor situaţii ipotetice prezentate;  imaginarea calităţilor necesare unor personaje pentru a face faţă unor situaţii ipotetice; precizarea cauzelor unor situaţii imaginare date; imaginarea unor situaţii neprevăzute ce pot apărea în desfăşurarea evenimentelor; imaginarea altor întâmplări care să aibă acelaşi final cu cel dintr-un text studiat; introducerea în firul acţiunii a altor personaje; găsirea unor abilităţi supranaturale personajelor din poveste pentru a depăşi obstacolele ivite; înserarea în povestea dată a unor obiecte cu calităţi supranaturale; găsirea altor trăsături fizice şi morale ale personajelor care să schimbe cursul poveştii; ordonarea unor propoziţii date într-un text; ordonarea secvenţelor unui text din punctul de vedere al  momentelor acţiunii;  reconstituirea unui bilet din părţile sale componente date aleatoriu; corelarea planului de idei dat cu fragmentele corespunzătoare; asocierea unor fragmente din textele studiate cu imagini date;  realizarea unor scheme proprii de rezolvarea unor probleme în versuri; identificarea paşilor şi a soluţiilor în rezolvarea de probleme; exerciţii de ascultare activă; formularea de răspunsuri clare la întrebările adresate; formularea de întrebări potrivite în legătură cu cele audiate; exerciţii de dialog; conversaţii în grup pe diverse teme; exprimarea opiniei personale cu privire la mesajul receptat; discuţii pe marginea întâmplărilor prezentate în creaţiile colegilor; exprimarea propriilor păreri în legătură cu întâmplările, personajele din creaţiile colegilor; jocuri didactice ce vizează formarea competenţelor de ascultători;  jocuri didactice: comunicăm fără cuvinte, mima; audierea unor creaţii personale ale colegilor; audierea unor poveşti; exerciţii de învăţare reciprocă (metoda presupunând – întrebând – clasificând – precizând) lămurirea unor neclarităţi prin formulare de întrebări; găsirea unui alt final textului creat de coleg; exerciţii de creare a unui text în lanţ.

Dacă plecăm de la statistica potrivit căreia aproximativ 40% dintre elevii români manifestă analfabetism funcțional, e impetuos necesar să ne restabilim prioritățile, să regândim strategii și demersuri aplicative viabile care să conducă spre formarea unor elevi cu personalități complexe, armonioase, adaptași și capabili de autoformare pe tot parcursul vieții.

Bibliografie

1. Gavril O, 2002, Asertivitatea – de la abilitate la competenţă, Ed. Performantica, IAŞI
2. A Ungureanu A., Dumitrache A., Rotaru A – M., Rotaru V., Mardare V., Buculei C, 2010, Didactica receptării textului literar( clasele III – IV ), Ed.AS S, Iaşi
3. Rotaru Ana – Maria, coord. Prof. conf.dr.Havârneanu C.,2010, Strategii creative utilizate în ciclul primar la disciplina limba şi literatura română – lucrare metodico – ştiinţifică grad I