“On Looking: Eleven Walks with Expert Eyes” de Alexandra Horowitz, sau cum s-ar traduce în română: Privind: unsprezece plimbări prin ochii experților, reprezintă o acțiune prin care autoarea a propus unui număr de unsprezece specialiști să se plimbe pe aceeași stradă. Autoarea explorează lumea alături de aceștia, iar rezultatul este surprinzător.  Printre specialiștii cu care autoarea a mers la plimbare se numără un geolog, un naturalist, un designer de sunet, un artist, un tipograf, un specialist în comportamentul animalelor, un designer de spațiu și alții. Aceste plimbări au fost concepute pentru a descoperi perspective diferite asupra atenției și modului în care percepem mediul înconjurător. Fiecare expert contribuie cu perspectiva sa unică, oferind o viziune mai profundă asupra detaliilor obișnuite ale vieții cotidiene. Astfel, putem descoperi faptul că atunci când suntem interesați de un anumit domeniu, ochii noștri se deschid în căutarea a ceea ce noi considerăm a fi interesant, iar universul devine dintr-un spațiu urât și plictisitor în cea mai vastă enciclopedie universală.

Atunci când încercăm a înțelege universul, începem să descoperim faptul că multe noțiuni nu reprezintă cuvinte goale pe rămășițele pomilor căzuți în numele culturii și științei, ci lucruri concrete create din mișcarea haotică a atomilor în căutarea echilibrului universal. Cel mai simplu loc poate să conțină cele mai surprinzătoare lucruri în cele mai mărunte lucruri. Un exemplu frumos este atunci când cineva se plânge de ploaia măruntă și de ceață și eu apreciez că este o vreme frumoasă, specifică Irlandei și, de asemenea, magnifică pentru altoit și butășit. Am întâlnit în viața mea persoane care se plâng de mediul înconjurător, fapt care la o analiză mai atentă este doar o privire de suprafață. Însă, dacă ne uităm la un copilaș mic, acesta va fi complet captivat în căutarea lui de a descoperi orizontul apropiat.

Neil deGrasse Tyson, un astrofizician al lumii pe care îl urmăresc pe Youtube, are, la un moment dat, o discuție asupra modului în care copiii în prima perioadă a dezvoltării lor întreabă milioane de întrebări, însă, atunci când ajung pe la vârsta la care la noi elevii au ajuns la gimnaziu, aceștia încep să întrebe din ce în ce mai puține întrebări și să ia informația ca atare. Ceea ce, din punct de vedere procedural, este toxic pentru știință, unde trebuie să chestionăm totul. Astfel, acesta  susține că elevii ar trebui să fie încurajați să exploreze universul și să pună întrebări, pentru a-și dezvolta curiozitatea și imaginația.

În timpul acestei conferințe TED, Tyson a explicat că spiritul de cercetător este scris în natura umană. Tyson crede că este important ca părinții și profesorii să încurajeze copiii să își păstreze curiozitatea și să își dezvolte imaginația, pentru a le permite să exploreze lumea și să descopere lucruri noi. El consideră că ceea ce contează cel mai mult nu sunt răspunsurile, ci întrebările și dorința de a afla mai multe.

Însă, dacă dorim ca un copil să redevină un mic cercetător al orizontului apropiat și îndepărtat, și adulții sunt încurajați să exploreze universul alături de copii, pentru ca împreună să devină oameni mai buni, mai sănătoși, mai interesanți. De ce? Copilul ce vede face, precum o maimuță. Așa țin minte o învățătură pe care am văzut-o pe internet la un moment dat, sub o imagine unde o mamă cu telefonul în mână, lângă copilul ei cu telefonul în mână, întreabă o altă mamă cu cartea în mână, ce se afla lângă copilul ei cu cartea în mână. Imaginea este exagerată, însă mi-a plăcut mesajul propus.

Înțelegem prin orizont apropiat termenul utilizat pentru a descrie zona vizibilă din jurul unei persoane sau obiectului care se află la o anumită distanță. Este definită ca zona care poate fi observată cu ochiul liber sau cu ajutorul unor instrumente, cum ar fi un telescop sau un binoclu. Această zonă este determinată de nivelul de lumină, condițiile atmosferice și de obiectele din jur. Mai simplu, înțelegem ceea ce se află lângă noi.

Cunoașterea orizontului local poate fi o metodă eficientă în predarea multor materii din curriculum, printre care și geografia, deoarece spre a stimula interesul și înțelegerea elevilor cu privire la mediul înconjurător, comunitatea lor și cultura locală, nu este nevoie decât să ne întrebăm De ce? și să fim ghidați pe calea potrivită. Această abordare implică explorarea și investigarea detaliată a locului în care sunt amplasate școlile și comunitățile, aducând în atenție istoria și cultura locală și identificând problemele și oportunitățile unice ale zonei.

Prin cunoașterea mai profundă a istoriei și culturii locale, elevii pot să-și dezvolte o conexiune mai puternică cu locul lor și să înțeleagă cum acesta se încadrează în contextul mai larg al lumii. Ea oferă oportunități de a dezvolta abilități de cercetare și analiză, de a încuraja gândirea critică și de a susține colaborarea și comunicarea între elevi. “Deschide ochii și vezi tot ceea ce poți vedea până când se închid definitiv” spune Anthony Doerr în lucrarea acesteia All The Lights We Cannot See. Dumnezeu ne-a dat 5 simțuri și astfel avem obligativitatea să analizăm tabloul Creatorului prin filtrul acestor simțuri.

Metoda de predare a cunoașterii orizontului local poate varia de la activități de teren și excursii în comunitate, la utilizarea resurselor digitale și a materialelor de învățare interactive care promovează experiențele practice. Este important să se adapteze abordarea la nivelul și nevoile elevilor, asigurându-se că materialul este relevant și captivant. Această metodă poate fi folosită în predarea în care materiile se intersectează și interacționează.  De exemplu, elevii pot explora flora și fauna locală prin activități de teren sau pot învăța despre tradițiile locale prin interviuri cu membri ai comunității. Mai apoi, aceștia pot dezbate modul în care oamenii localității s-au dezvoltat în spațiul în care se află elevii, cum au apărut diverse nume de locuri, cum se intersectează realul cu tradiția și cu mitul.

În plus, cunoașterea orizontului local poate ajuta la dezvoltarea empatiei și a respectului pentru diferite culturi și moduri de viață. Elevii pot învăța să aprecieze diversitatea culturală și să-și dezvolte abilitatea de a comunica eficient cu oameni din diferite medii sociale. Unii chiar ar putea să adauge faptul că atunci când descoperim universul, ne descoperim pe noi și devenim oameni mai buni. Inegalitatea socială și stereotipurile toxice ar putea deveni nonsens, doar prin ochi noi și idei noi.

O discuție magnifică pe care am avut-o cu o stimabilă doamnă în etate pe care am întâlnit-o în luna aprilie în Sinaia, într-un autobuz care circula și nu prea prin oraș (fusese un accident și tot traficul în oraș a fost dat peste cap). Dumneaei mi-a oferit o nouă perspectivă asupra noii generații. Dumneaei a numit generația aceasta generația de cristal, deoarece internetul facilitează elevilor accesul la informații în cât mai multe domenii, iar de multe ori plictiseala ne face să căutăm haotic diverse informații, unele chiar captivându-ne spre o cercetare mai amănunțită.

În concluzie, metoda cunoașterii orizontului local este o modalitate eficientă de a stimula interesul și înțelegerea elevilor față de mediul lor înconjurător și cultura locală. Este important ca profesorii să adapteze această abordare la nivelul și nevoile elevilor lor, la care se adaugă efortul părinților acasă de a susține acest proces de schimbare, astfel încât aceștia să poată beneficia la maximum de experiențele practice oferite de această metodă.

Bibliografie
www.goodreads.com/book/show/15803166-on-looking (ultima vizualizare 25.03.2024)
ed.ted.com/best_of_web/7nhLx26l (ultima vizualizare pe 25.03.2024)
www.copilul.ro/comunicare-copii/comportament-copii/copiii-indigo-si-copiii-de-cristal-ce-trebuie-sa-stim-a12398.html (ultima vizualizare pe 25.03.2024)