Corectarea comportamentelor nedorite la clasă constituie o situație de un interes deosebit, mai ales în managementul clasei. O modalitate de a corecta comportamentele negative este de a implementa consecințele logice. Consecințele logice sunt benefice atât profesorului, cât și elevului, întrucât elevul conștientizează prin intermediul acestora gravitatea comportamentului său și devine responsabil pentru acțiunile sale. Denumirea acestui tip de consecință provine din exacta lor corelare cu tipul comportamentului elevului. Prin faptul că acestea sunt ilustrări precise ale acțiunilor lor și sunt prezentate ca alegeri (alegi să…), elevul le acceptă, conștientizând de fapt semnificația lor.

Consecințele sunt concentrate în jurul a patru poli: consecințe imediate, consecințe de termen lung, consecințe pozitive sau consecințe negative. Consecințele imediate sunt cele aplicate imediat după apariția unui anumit comportament, iar la polul opus se află cele de termen lung. De asemenea, consecințele pozitive sunt cele, care așa cum sugerează și numele aduc beneficii celui care a avut un anumit comportament. Pe de altă parte, un comportament problematic va fi urmat de o consecință, care nu vine în beneficiul elevului. De ce trebuie să avem în minte mereu acești poli atunci când aplicăm o consecință? Este semnificativă următoarea concluzie: cel mai mare impact asupra unui comportament îl au consecințele pozitive sau negative imediate.

Avem următorul exemplu la clasă:

Alex întrerupe ora, ridicându-se deseori din bancă și uitându-se pe geam. Profesorul îi dă acestuia următoarea consecință imediat după ce acesta se ridică din bancă: „Alegi să deranjezi ora, alegi să nu mai ieși în pauza următoare afară”. Elevul conștientizează că acțiunea făcută de el va avea un impact negativ, de aceea va avea un comportament potrivit în timpul orei.

Exemplul arată cum consecința este aplicată imediat după comportamentul nedorit (ridicarea din bancă și distragerea atenției). Acest lucru subliniază importanța reacției rapide pentru a maximiza impactul asupra comportamentului elevului. De asemenea, Alex conștientizează că acțiunea sa are un impact negativ, ceea ce duce la un comportament mai adecvat ulterior.

Pentru ca o consecință logică să aibă un efect benefic, acesta nu trebuie să fie aplicată precum o pedeapsă. Pentru a evita acest lucru, trebuie avute în vedere următoarele trăsături ale consecințelor: relaționarea lor cu un comportament nedorit, să fie respectuase și rezonabile. La acestea se adaugă și alți factori care țin de atitudinea cadrului didactic și de context. Tonul vocii trebuie să fie calm, pentru a accentua aspectul față de elev. Consecințele trebuie aplicate înaintea unui comportament nepotrivit sau imediat după, pentru ca elevul să conștientizeze ceea ce face.

Beneficiile aplicării unei consecințe sunt implementarea unor principii clare după care va avea loc managementul clasei. Aceste consecințe sunt instrucțiuni, care permit detașarea implicării personale într-o problemă care ține de comportamentul elevilor. Astfel, prin aplicarea unei consecințe, profesorul va evita ridicarea tonului, aplicarea pedepselor, ironiile aduse la adresa elevului. Este important de menționat și faptul că aplicarea consecințelor trebuie să fie constantă. De fiecare dată când un elev are un comportament nepotrivit, trebuie aplicată o consecință logică. Dacă nu aplicăm acest principiu în mod constant, atunci elevii vor continua să aibă comportamente nepotrivite. Chiar și atunci când le sunt prezentate regulile elevilor, trebuie menționate și consecințele nerespectării lor.

Implementarea consecințelor logice reprezintă o abordare constructivă și eficientă pentru managementul clasei. Cheia succesului constă în:

• Concentrarea pe înțelegere și responsabilitate, nu pe pedeapsă.
• Legătura clară între comportament și consecință.
• Aplicarea consecventă și respectuoasă a consecințelor.
• Ton calm și o atitudine profesionistă din partea profesorului.

Prin adoptarea acestei metode, profesorii pot crea un mediu de învățare pozitiv, în care elevii sunt încurajați să își asume responsabilitatea pentru propriile acțiuni și să învețe din consecințele lor.

Bibliografie
Bursuc, Popescu, Bogdana, Alina, 2007, Managementul Clasei. Ghid pentru profesori și învățători, Alpha MDN, Buzău.
Niculescu, Maria, 2016, Managementul clasei de elevi, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană.