Utilizarea tehnicilor bazate pe argumentare, care provoacă învățarea prin acțiuni și reflecție, este eficientă, deoarece elevii obțin cunoștințe printr-un efort propriu de gândire, învață să susțină opiniile proprii prin argumente, să analizeze argumentele celorlalți și să le contracareze prin contraargumente, să decidă schimbarea atitudinilor în funcție de puterea de convingere a argumentelor.

Dezbaterea reprezintă o discuție în contradictoriu asupra unei teme cu scopul de a se ajunge la un acord, condiție necesară oricărui act de argumentare. Dezbaterile formale se folosesc pentru dezvolatrea abilităților de a  găsi soluții, de a anticipa divergențele și de a argumenta informațiile prezentate. Dezbaterea este  o activitate educațională interactivă, care are o structură clară cu reguli bine stabilite. Comunicarea cu ceilalți ar trebui să constituie pentru fiecare elev o continuă provocare. Prin schimbul reciproc de mesaje elevii au posibilitatea să arate ce simt, cum gândesc, se angajează în dialog sub aspect intelectual și afectiv. Integrarea tehnicilor de argumentare  și dezbateri în orice moment al lecției se face cu ușurință, pe diferite elemente de conținut și realizarea sarcinilor de lucru necesită resurse mici de timp.

Folosirea tehnicilor  bazate pe dezbatere  și argumentare  în cadrul procesului instructiv educativ  la orele de biologie contribuie la:  dezvoltarea gândirii critice, examinarea propriei gândiri şi pe a celorlalţi în scopul clarificării unor cunoştinţe sau înţelegerii în profunzime a unui fenomen, a unei idei;  citirea atentă a documentaţiei; capacității de  ascultarea şi participarea activă; formularea de argumente pertinent; toleranţa faţă de opiniile diferite sau adverse; formarea stilulul de prezentare a unei argumentaţii în faţa unui auditoriu, coerenţă, concizie, folosirea adecvată a mijloacelor verbale, nonverbale şi paraverbale; dezvoltarea abilităţilor de lucru în echipă; capacitatea de persuasiune adică vorbitorii trebuie să convingă prin claritatea, structura şi validitatea raţionamentului prezentat.

Pentru eficientizarea acestor metode de comunicare orală, trebuie:

• să fie prezent un material demonstrativ sugestiv;
• să se asigure un climat socio-afectiv stimulativ;
• să se construiască grupul pe baza eterogenetăţii dar în aşa fel încât să nu fie sporite dificultăţile în relaţionare;
• să se asigure un aranjament fizic potrivit scopului urmărit, ţinându-se cont şi de mărimea grupului;
• să se conceapă în prealabil un plan de desfăşurare pe baza căruia să fie condusă

Câteva metode bazate pe argumentare și dezbatere pe care le-am folosit la orele de biologie sunt:

1. Metoda piramidei sau bulgărele de zăpadă este o metodă interactivă centrată pe elev, fiind o împletire a activităţii individuale cu cea pe grupe de elevi. Această metodă presupune mai întâi activitatea individuală a fiecărui elev, rezultatele acestei activităţi fiind discutate mai departe în grupe de elevi, pentru a ajunge la sfârşit la rezolvarea problemei propuse.
Această metodă se poate aplica la clasa a X-a la lecția „Nutrița autotrofă”. Fiecare elevi are la dispoziție 2-3 minute pentru a stabilii importanța fotosintezei. Răspunsurile se discută în cadrul grupului după care  un reprezentant din fiecare grupă  prezintă clasei.

2. Tehnica Gândiți –lucrați în perechi – comunicați (Think-Pair-Share) implică un moment individual în căutarea răspunsurilor la o problemă, urmat de confruntarea ideilor proprii cu ideile unui partener, ceea ce implică comunicare și un moment în care se lucrează cu întregul grup. Partenerii dintr-o pereche pot avea sarcini diferite sau chiar fiecare rând din clasă poate avea altă sarcină. Primul moment este important deoarece obligă toți elevii să gândească asupra subiectului propus, să actualizeze cunoștințele anterioare și le solicită o formulare asupra subiectului, să actualizeze cunoștințele anterioare și le solicită a formulare în scris.

Cel de al doilea moment este important deoarece elevii conștientizează că partenerul are cunoștințe sau opinii diferite și că acesta constituie o sursă bună de completare a cunoștințelor proprii sau pentru clarificarea unor aspecte confuze. Fiecare elev conștientizează că în anumite situații devine o sursă și un sprijin în învățare pentru colegul lui. Prin această tehnică elevii învață unul dintre cele mai simple procedee de a găși răspunsuri, de a adresa întrebări altcuiva sau de a discuta cu altcineva. Elevilor mai timizi le este mai ușor să comunice numai cu perechea decât să comunice în fața întregii clase sau a profesorului. Dacă partenerul confirmă ideile face să crească stima de sine și elevul are curaj să –și exprime în fața clasei opinia.

Activitatea se continuă cu confruntarea ideilor la nivelul clasei. Răspunsurile se pot nota pe tablă, pe flip-chart sau se pot prezenta oral. Pentru a economisi timp se poate cere prezentarea numai unei singure idei din partea fiecărei perechi, de preferat idei noi care n-au fost prezentate anterior.

Această tehnică nu necesită timp și se poate utiliza de mai multe ori în timpul unei lecții, în evocarea cunoștințelor anterioare sau în realizarea sensului.

Aplicație în cadrul lecției  „Respirația aerobă și anaerobă” la clasa a X-a
Sarcini de lucru:
– Activitate individuală: scrieți pe foaie cât mai multe idei, timp de 2 minute despre „Fermentație”
– Activitate în perechi: timp de 2 minute comparați ideile notate și formulați un răspuns comun pe care-l prezentați clasei.
– Activitate frontală: s-au ales 3 răspunsuri de la perechi alese aleatoriu și s-au prezentat clasei. Perechile au putut completa răspunsurile cu idei neevocate anterioar.

3. Metoda asaltului de idei. Această metodă apare și sub denumirea de „brainstorming”, „ furtună în creier”, „cascada ideilor”, „filosofia marelui Da”, „evaluarea amânată”. Este o metodă intuitivă de stimulare a creativităţii iniţiată de Osborn.  Metoda asaltului de idei este considerată cea mai simplă,  cea mai eficientă   și cea mai utilizată tehnică de stimulare a creativității și de generare de idei noi în cadrul unui grup. Scopul metodei este acela de a forma păreri neconvenționale, de a da frâu liber imaginației, de a introduce idei originale și neobișnuite în discuțiile și dezvoltarea „ideilor  pe idei”.

Brainstorming-ul presupune amânarea evaluării ideilor emise pentru o etapă ulterioară, nici o afirmaţie nu se critică în prima etapă. În lipsa unei critici, se diminuează o serie de factori inhibitori şi de blocaje ale spontaneităţii în gândire care produc rutina intelectuală. În prima etapă grupul este eterogen, coordonat de profesor care îndeplineşte rolul de animator dar şi de mediator. Un principiu al brainstorming-ului este: cantitatea generează calitatea. Conform acestui principiu, pentru a ajunge la idei viabile şi inedite este necesară o productivitate creativă cât mai mare.

Prin aplicarea metodei „asaltului de idei”, elevii emit un număr cât mai mare de soluţii, de idei, privind modul de rezolvare a unei probleme, în speranţa că prin combinarea lor se va obţine soluţia optimă. În acest sens, o idee sau o sugestie, aparent fără legătură cu problema în discuţie, poate oferi premisele apariţiei altor idei din partea celorlalţi participanţi. Regulile activităţii de brainstorming vor fi afişate într-un loc de unde să poată fi văzute de către toţi participanţii. Momentele de tăcere vor fi depăşite de moderator prin refocalizarea pe o idee emisă anterior. Se pot folosi pauze cu rolul de a remotiva discuţia.

Avantajele utilizării metodei brainstorming sunt multiple:

• obţinerea rapidă şi uşoară a ideilor noi şi a soluţiilor rezolvatoare;
• costurile reduse necesare folosirii metodei;
• aplicabilitatea largă, la toate disciplinele;
• stimulează participarea activă şi creează posibilitatea contagiunii ideilor;
• dezvoltă creativitatea, spontaneitatea, încrederea în sine prin procesul evaluării amânate;
• dezvoltă abilitatea de a lucra în echipă.

Limitele brainstorming-ului:

• nu suplineşte cercetarea de durată, clasică;
• depinde de calităţile moderatorului de a anima şi dirija discuţia pe făgaşul dorit;
• oferă doar soluţii posibile nu şi realizarea efectivă;
• uneori poate fi prea obositor sau solicitant pentru unii participanţi.

Aplicație  la lecția „Nutriția heterotrofă”, clasa a X-a,  tema: Importanța nutriției heterotrofe
Se împarte clasa pe grupe formate din 4-5 elevi
Elevilor le este prezentată următoarea situație: Însula Ducie face parte din  grupul insulelor vulcanice Pitcairn,  din  sudul Oceanul  Pacific. Este situată la mai mult de 4830 km de orice continent, la aproximativ jumătatea distanței dintre Noua Zeelandă și America.  Este o insulă izolată pe care se găseste o floră și o faună bogată. Un cercetător a observat apariția unei bacterii periculoase care îmbolnăvea și distrugea  o ferigă  imensă  (Angiopteris chauliodonta),  aflată pe cale de dispariție la nivel mondial. Pentru a proteja feriga a hotărât să realizeze o dezinfecție totală pe această insulă.
Cerințe:
1. Fiecare elev are la dispoziție 3 minute pentru a răspunde la întrebarea:
Care este consecința pe termen lung  a dezinfecției  pe insulă?
2. Fiecare grupă centralizează răspunsurile membrilor pe o foaie, timpul alocat fiind de 3 minute.
3. Reprezentantul fiecărei grupe prezintă ideile notate.
4.  La nivel de clasă  se realizează o ierarhie a ideilor celor mai valoroase, în cazul acesta consecințele  cele  mai grave asupra vieții pe insulă. Elevii sunt rugați să explice modul de acțiune a substanțelor dezinfectante asupra  viețuitoarelor de pe insulă, astfel se descoperă importanța nutriției heterotrofe.

Pentru ca metoda să aibă efectul scontat, profesorul a reamintit elevilor regulile pe care trebuie să le respecte, astfel:

• trebuie să lăsați imaginația să lucreze pentru a putea  prezenta cât mai multe idei
• nu există idei absurde sau greșite
• fiecare aveți dreptul la opinie personală
• trebuie să ascultați și să respectați părerea celorlalți
• ideile le notează în forma în care sunt emise, nu le analizați
• prezentați toate ideile colegilor din grupă

Bibliografie
1. Cristea, S., Realizarea instruirii ca activitate de predare învățare -evaluare, Editura DPH București, 2019
2. Maria Eliza Dulama,  Metodologii didactice activizante, Editura Clusium Cluj –Napoca, 2008
3. Nicoleta Ianovici, Ancuța Oana Frenț, Metode didactice în predarea, învățarea și evaluarea la biologie, Editura Mirton, Timișoara, 2009
4. Mariana  Marinescu, Didactica biologiei, Teotrie și aplicații, Editura Paralela 45, Pitești,2018