Situația copiilor cu cerințe educaționale speciale la nivelul județului Iași, în perioada 2017-2023 (Studiu)

Conform Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție prin cerinţe educaţionale speciale (CES) se înțeleg necesităţile educaţionale suplimentare, complementare obiectivelor generale ale educaţiei, adaptate particularităţilor individuale şi celor caracteristice unei anumite deficienţe/ dizabilităţi sau tulburări/ dificultăţi de învăţare ori de altă natură, precum şi o asistenţă complexă (medicală, socială, educaţională etc.)
Numărul elevilor cu cerințe educaționale speciale încadrați în învățământul de masă la nivelul județului Iași a înregistrat o creștere în perioada de referință 2017-2023, în timp ce numărul profesorilor itineranți de sprijin a cunoscut o foarte mică creștere.

Datele furnizate de Ministerul Educației, dar și cele oferite de Inspectoratul școlar județean Iași (starea învățământului preuniversitar ieșean) arată următoarele:

  • În anul școlar 2017-2018 numărul copiilor și elevilor cu CES din județul Iași, integrați în învățământul de masă, era de 777, reprezentând aproximativ 2,30% din totalul copiilor încadrați în această categorie la nivel național și 17,81% din totalul la nivelul Regiunii Nord-Est. Numărul profesorilor de sprijin este unul foarte mic, fapt ce nu asigură un acces la o educație de calitate (13 profesori- reprezentând 0,93% din totalul de la nivel național și 8,78% din totalul regiunii).
  • În anul școlar 2018-2019 numărul copiilor și elevilor cu CES din județul Iași era de aproximativ 800 de elevi școlarizați în 139 unități de învățământ de masă; cu 23 de elevi mai mult (adică o creștere de 2,9%). Deși numărul profesorilor intineranți a crescut, acesta nu susține numărul tot mai mare de elevi cu CES.
  • În anul școlar 2019-2020 numărul copiilor și elevilor cu CES din județul Iași era de peste 800, încadrați în 137 de unități de învățământ de masă, în timp ce numărul profesorilor de sprijin/itineranți a crescut la 29 (în 30 de școli și grădinițe).
  • În anul școlar 2020-2021 numărul copiilor și elevilor cu CES din județul Iași era de 915 fiind încadrați în 144 unități de învățământ de masă, în creștere față de anul precedent cu 4,8%. În același an erau 31 profesori de sprijin/itineranți care desfășurau activități de sprijin educațional în 33 de școli și grădinițe, cu 2 mai mulți decât în anul școlar trecut.
  • În anul școlar 2021-2022 numărul copiilor și elevilor cu CES din județul Iași era de 949 înscriși în 151 unități de învățământ de masă, în timp ce numărul profesorilor de sprijin/itineranți a rămas la 31, desfășurând activități în 33 de școli și grădinițe.
  • În anul școlar 2022-2023 numărul copiilor și elevilor cu CES din județul Iași era de 1166 de elevi în 151 unități de învățământ de masă, o creștere semnificativă de 217 elevi, adică +18,61%. Exista un număr de 32 profesori de sprijin/itineranți care desfășurau activități de sprijin educațional în 33 de școli și grădinițe.

Din anul 2017 și până în anul 2023 numărul copiilor și elevilor cu CES din județul Iași înscriși în unitățile de învățământ de masă a crescut semnificativ, de la 777 până la 1166, ceea ce înseamnă cu 389 de elevi cu CES în plus (+33,36%). În mod contrar, numărul profesorilor itineranți de sprijin a crescut cu 5,9% din 2017 și până în 2023 (13 profesori versus 32 de profesori, cu 19 profesori mai mult față de anul de bază).

Astfel că, în cazul județului Iași, unui profesor de sprijin îi revine un număr mare de elevi cu CES (spre exemplu în anul școlar 2017-2018 unui profesor itinerant îi reveneau aproximativ 60 de elevi cu CES, mult peste media pe țară și pe regiune).

Mai mult,  este important de subliniat că Ordinul nr. 5574/2011 pune tot în responsabilitatea profesorului de sprijin nu numai elevii cu certificat CES, ci și toți copiii din școală în situație de eșec școlar/risc de abandon, ceea ce se traduce în imposibilitatea profesorului de a susține corespunzător parcursul educațional al elevilor.

Astfel, putem spune că datele extrase ne indică un nivel insuficient de acoperire a nevoilor copiilor cu CES la nivelul județului Iași, cu atât mai mult cu cât informațiile colectate ne arată că accesul elevilor din mediul rural la serviciile unui profesor de sprijin este aproape inexistent. De asemenea, în mediul urban sunt școli care încă nu beneficiază de un profesor de sprijin, deși sunt înmatriculați elevi cu CES în cadrul acestora.

În ultimii ani, s-a constatat un set tot mai mare de acțiuni și politici educaționale de deschidere față de diversitate și incluziune, fapt pentru care în învățământul de masă regăsim un număr din ce în ce mai semnificativ de elevi cu cerințe educaționale speciale. Astfel, se consideră a fi necesar de avut în vedere practici educaționale care să asigure satisfacerea cerințelor educaționale ale tuturor elevilor, cu accent pe acțiunile de prevenire și combatere a excluderii și/sau marginalizării în educație a acelor elevi care prezintă cerințe educaționale speciale și nu numai.

Pentru a identifica care au fost practicile educaționale pentru integrarea copiilor cu CES în învățământul de masă la nivelul județului Iași, s-a realizat o analiză a acestora pe baza informațiilor extrase din documentele publice ale Inspectoratului școlar județean în perioada 2017-2023- starea învățământului preuniversitar ieșean.

Astfel, la nivelul învățământului ieșean au fost identificate o serie de direcții de acțiune pentru accesul copiilor cu CES la o educație de calitate:

  • Asigurarea şi promovarea calităţii serviciilor de asistenţă psihopedagogică, educaţională şi de profesionalizare pentru copiii/elevii cu cerinţe educaţionale speciale.
  • Promovarea serviciilor de asistenţă educaţională pentru toate categoriile de copii cu cerinţe educaţionale speciale din judeţul Iaşi.
  • Dezvoltarea autonomiei instituţiilor/unităţilor de învăţământ special şi special integrat.
  • Promovarea educaţiei nonformale şi informale, ca o oportunitate formativă complementară pentru elevii cu C.E.S.

Pentru atingerea acestor direcții de acțiune, școlile de la nivelul județului Iași au implementat an de an diverse strategii și practici educaționale, care au fost sintetizate sub forma A.  Activităţi/ evenimente importante: I. Proiecte internaţionale şi naţionale; II. Rezultate obținute în cadrul concursurilor şcolare înscrise în calendarul activităților educative; B. Aspecte pozitive sau experiențe profesionale relevante legate de acest aspect al integrării copiilor cu CES în învățământul de masă și astfel oferirea unei educații incluzive de calitate.

Concluzii

Așadar, putem spune că practicile educaționale au vizat toate părțile implicate în procesul educațional- de la elevi, părinți, la cadre didactice și membri ai comunității și minister, astfel încât să existe un efort comun și sigur pentru o înțelegere mai ușoară a copiilor/elevilor cu CES și o integrare mai rapidă, incluzivă pentru aceștia în învățământul de masă.

Aceste practici educaționale pot contribui la crearea unui mediu de învățare inclusiv și susținător pentru copiii cu CES, permițându-le să-și atingă potențialul maxim și să se integreze în mod corespunzător în societate. Mai mult decât atât, realizând o legătură a concluziilor obținute la nivelul tuturor analizelor efectuate anterior, putem spune că la nivelul județului Iași există o creștere a numărului de elevi cu CES care sunt încadrați în sistemul de masă, în timp ce numărul profesorilor itineranți de sprijin rămân la același nivel, ceea ce face dificilă acordarea unei educații de calitate tuturor acestor elevi.

În plus, deși se remarcă un set de bune practici la nivelul școlilor din județul Iași, referitoare la educația incluzivă pentru acești elevi cu CES, realitatea ne arată că încă există provocări în acest demers educațional (atât pentru elevi, părinți, cadre didcatice, sistem de învățământ în general) care trebuie tratate cu multă seriozitate și implicare, date fiind efectele care pot apărea în urma unor acțiuni greșite la nivel de educație. Prin promovarea incluziunii, educației și sprijinului, putem crea un mediu mai prietenos și mai susținător pentru persoanele cu CES.

Pentru asigurarea accesului în mod egal la oportunități de învățare pentru toți copiii, educația incluzivă mai necesită, pe lângă diversificarea strategiilor educaționale, asigurarea serviciilor de intervenție și de flexibilizarea curriculumului. Este util dacă școlile au un set de principii și valori incluzive, cadrele didactice și comunitatea împărtășesc o cultură incluzivă care presupune identificarea și eliminarea barierelor în învățare din cadrul curriculumului.

Educația incluzivă a elevilor cu cerințe educaționale speciale (CES) necesită o abordare holistică și adaptabilă, care să asigure accesul la educație pentru toți elevii, indiferent de nevoile lor specifice. În acest sens, pot fi făcute următoarele recomandări pentru a promova o educație incluzivă pentru acești elevi:

  • Cultură și mediu incluziv
  • Evaluare și planificare individualizată
  • Colaborare între profesori și specialiști
  • Instruire diferențiată
  • Tehnologie asistivă
  • Sprijin emoțional și social
  • Formare și dezvoltare profesională.

Prin implementarea acestor recomandări, școlile pot crea un mediu educațional incluziv și suportiv în care elevii cu CES să poată să-și atingă potențialul maxim și să se simtă valorizați și respectați.

Bibliografie:
1. Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, copii.gov.ro/1/copii-cu-cerinte-educationale-speciale/
2. Starea învățământului ieșean 2017-2018, www.isjiasi.ro/documente/interes%20public/Starea%20invatamantului%20preuniversitar%20iesean%20-%20an%20scolar%202017-2018.pdf
3. Starea învățământului ieșean 2018-2019, www.isjiasi.ro/documente/interes%20public/Starea%20invatamantului%20preuniversitar%20iesean%202018-2019.pdf
4. Starea învățământului ieșean 2019-2020, www.isjiasi.ro/documente/interes%20public/Starea%20invatamantului%20%20preuniversitar%20iesean_sem_I_2019_2020.pdf
5. Starea învățământului ieșean 2020-2021, www.isjiasi.ro/documente/starea%20invatamantului_plan%20operational/Starea_inv_2020_2021_21_oct%20%20%20final.pdf
6. Starea învățământului ieșean 2021-2022, www.isjiasi.ro/documente/interes%20public/01_Starea%20invatamantului%20preuniversitar%20iesean%202021-2022.pdf
7. Starea învățământului ieșean 2022-2023, www.isjiasi.ro/documente/interes%20public/Starea_inv_2022_FINAL%201.pdf

 

prof. Simina Bohâlțeanu

Colegiul Tehnic de Căi Ferate Unirea, Pașcani (Iaşi) , România
Profil iTeach: iteach.ro/profesor/simina.bohalteanu

Articole asemănătoare