Elevii vin zilnic în contact, la orele de literatură, cu textele scriitorilor consacrați, care înfățișează, în operele lor, situații de viață, modele de comportament, universuri emoționale. Întâlnirea cu cartea/textul este unică prin faptul că produce o schimbare semnificativă a universului elevului în raport cu universul autorului. Prin lectura unei cărți universul autorului se convertește în universul cititorului și capătă noi sensuri. Spațiul fanteziei este regândit, recompus în mintea cititorului, și dobândește alte interpretări.

Textul literar, prin complexitatea sa artistică, este dificil de receptat și poate să provoace dificultăți de interpretare în rândul elevilor. În acest sens, studierea textului literar în clasele gimnaziale presupune un demers complex pe parcursul căruia elevii învață strategii de abordare, înțelegere și interpretare a textelor, strategii de monitorizare a propriului comportament în timpul lecturii și de transfer a achizițiilor lingvistice și literar-artistice în viața cotidiană.

Literatura de specialitate propune câteva modele ale abordării studiului textului literar, menite a-l pune pe elev într-un dialog real cu textul. Printre acestea amintim modelul propus de Nicolae Eftenie, care consideră că o primă etapă a studierii textului literar în ciclul gimnazial o constituie pregătirea textului literar „menită să avertizeze elevii pentru receptarea textului, să creeze acele condiții favorizante pentru receptare.”

Vistian Goia structurează modalități de abordare a textului literar asemănătoare, subliniind ideea că „nu există un tipar general-valabil de desfășurare a lecțiilor de literatură, ci anumite trepte pe care elevii le parcurg, sub supravegherea profesorului, în procesul de receptare.“ Același autor stabilește că procesul receptării literaturii e un proces complex și de lungă durată și se face în funcție de vârsta și experiența subiectului care vine în contact cu opera literară.

Alina Pamfil propune și analizează în cartea sa, Didactica lecturii. Reorientări, un model de receptare a textului literar, organizat, de asemenea, în trei etape: 1. Prelectura, 2. Lecturile succesive și 3. Postlectura, menționând că modelul “se află sub incidența viziunii curriculare actuale, care vizează dezvoltarea personală a elevului”.

Deci receptarea și valorificarea textelor artistice în cadrul orelor de literatură presupune coordonarea procesului de lectură într-un mod riguros în așa fel încât să fie deprinse strategii implicate în înțelegerea, în analiza și în interpretarea textelor.

Oricât de bogate ar fi informațiile pe care școala le furnizează, nu pot satisface setea de explorare și curiozitatea atât de specifice copiilor. Ei au nevoie de activități care să le extindă lumea, orizontul de cunoaștere, dorința de a experimenta stări noi. Or, activitățile extrașcolare le oferă această libertate prin faptul că se desfășoară într-un cadru mai puțin rigid decât al școlii, copiii nu se mai simt încorsetați și pot exersa diferite tipuri de exprimare, pot parcurge experiențe de învățare diverse construite în alt mod decât cel clasic, al lecțiilor propriu-zise, iar oportunități noi pot apărea la tot pasul.

Activitățile extrașcolare au numeroase valențe formative și prezintă o serie de avantaje cum sunt: dezvoltă potențialul creativ al elevului, îi oferă o mai mare libertate de expresie, îl antrenează în activități variate, dezvoltă capacități de lucru în echipă, facilitând învățarea, sunt relaxante, plăcute, înlesnesc autocunoașterea. Dintre aceste activități, putem exemplifica:

Dramatizările

Lecția-dramatizare le oferă elevilor posibilitatea de a-și aprofunda cunoștințele despre specificul operelor dramatice. Astfel că, dorind să-și interpreteze bine rolurile, micii artiști vor acorda o atenție deosebită lecturii textelor. În acest mod se formează, implicit, deprinderile de citire conștientă și expresivă. De asemenea, modul lor de raportare la operă se schimbă deoarece vor înțelege mai bine rolul elementelor acțiunii, comportamentul personajelor, prezența naratorului în text.

Pe lângă acestea, copiii își pot dezvolta atitudini interpretative, regizorale, de joc actoricesc (intonație, mimică, mișcare scenică). Rolurile îi vor transpune afectiv în viața personajelor și vor înțelege mai bine psihologia acestora și problemele cu care se confruntă. Noua modalitate de expresie le va permite să-și extindă aria cunoașterii și să-și dezvolte noi metode de investigare a realității exterioare și interioare.

Nu în ultimul rând, prin astfel de activități se valorifică și valențele estetice ale operelor literare: dezvoltarea percepțiilor artistice, formarea gustului estetic, raportarea afectivă la mesajul textului.

Cercul de creație literară/ de teatru

Organizarea unui cerc de creație literară poate deveni o activitate valoroasă în lărgirea orizontului de cultură generală a elevilor. El  poate reuni atât elevi familiarizați cu literatura, pasionați de lectură, cât și pe cei care vor să descopere tainele cărților. Cercul literar se organizează în funcție de scopul stabilit și de tematică. Activitățile cultural-artistice propuse în cadrului cercului pot fi dintre cele mai diverse: prezentare de cărți, dezbateri, ateliere de scriere creativă, jocuri literare, dramatizări etc. Munca în astfel de cercuri contribuie mai întâi la educația estetică a elevilor. Apoi le cultivă pasiunea pentru lectură, îi învață pe copii cum să citească cu plăcere, cum să se apropie de text, cum să relaționeze cu textul și cum să ofere un răspuns la ceea ce au citit. Lecturile abordate pot fi variate, diferite de cele din programa școlară, dar complementare acestora, cu teme interesante care să le suscite interesul pentru lectură în afara orelor de curs, lecturi cu valențe formative care să-i atragă și să-i apropie de cărți.

Excursiile literare

Excursia literară face parte din categoria activităților extrașcolare îndrăgite de elevi. E o formă a educației nonformale, desfășurată într-un spațiu neconvențional, care presupune activități variate, bogate în conținut informațional.

Acest tip de activitate le oferă elevilor posibilitatea de a intra în contact direct cu realități culturale, lingvistice, artistice, istorice și etnografice. Călătoria le oferă elevilor șansa de a vizita instituții culturale, case memoriale, de a se bucura de frumosul din natură, de a cunoaște patrimoniul național, de a comunica cu oameni care activează în domeniul culturii, de a-și confirma date despre autor și operă, de a afla despre locuri, tradiții și obiceiuri noi.  Prin asta elevii își cultivă dragostea pentru frumosul literar și din natură, sentimentul de identitate națională, cel al apartenenței, sensibilitatea față de măreția artistică. Într-un cuvânt, ei află despre valori morale și artistice care se înscriu în patrimoniul cultural al poporului. Deci, putem spune că excursia literară nu este doar o deplasare în natură, ci un excelent prilej pentru realizarea educației culturale, morale și estetice.

Excursiile cu tematică literară reprezintă o frumoasă modalitate de cunoaștere, un mijloc de formare a sensibilității artistice și de stimulare a potențialului creativ al copiilor.

Vizite la biblioteci/ târguri de carte

Biblioteca este o instituție de cultură în care se află colecții de cărți sau documente media organizate după anumite criterii. Privită ca spațiu cultural ea joacă un rol esențial în comunitate, fiind o cale de acces la documentare și la cultură. E un spațiu al cărților care are avantajul de a stimula interesul pentru lectură, dar și un mod plăcut și util de petrecere a timpului liber. Contactul cu biblioteca poate avea pentru cei mici un efect surprinzător, transformându-se într-o vizită inedită. O astfel de vizită permite copiilor să se familiarizeze cu biblioteca și bibliotecarul. În acest scop, se pot organiza vizite la bibliotecă în timpul programului Săptămâna Altfel care să includă tururi ghidate, vizite de documentare sau discuții cu bibliotecarul. El poate să le ofere copiilor sfaturi prețioase despre cărți, le poate recomanda titluri, fiind un intermediar între carte și cititor. Atmosfera liniștită din sala de lectură poate fi îmbietoare, contribuind la stimularea elevilor către lectură.

Târgurile de carte sunt modalități de expunere și difuzare a cărților, de cunoaștere a noilor apariții editoriale, de informare. Acestea sunt evenimente care promovează lectura și contactul direct cu cartea. Uneori, la astfel de evenimente, se petrec lansări de carte, oferindu-le cititorilor prilejul de a-și cunoaște scriitorul îndrăgit. Pentru copii, vizitele la târgurile de carte pot fi un bun prilej de învățare.

Revista școlii

Revista școlară este un proiect educativ ce le oferă elevilor oportunitatea de a-și exprima creativitatea, de a învăța tehnica redactării unei publicații, dar și posibilitatea de a-și descoperi o nouă pasiune.

Realizarea unei reviste școlare e o activitate complexă deoarece produsul final trebuie să reflecte imaginea școlii. Publicația presupune foarte multă muncă: de investigare, de selectare, de analiză, de multiplicare, de difuzare. Ei învață să conceapă rubricile, să redacteze articole, să selecteze materialele, să conceapă designul, să respecte convențiile unei astfel de publicații.

Implicarea într-un astfel de proiect poate reprezenta o provocare pentru elevi și o oportunitate de autodepășire. Copiii își valorifică potențialul creativ, își formează tehnici de muncă intelectuală, învață să colaboreze, devenind determinați, riguroși și, în final, mândri de munca lor.

Bibliografie
N. Eftenie, Introducere în metodica limbii și literaturii române, ediția a IV-a, revăzută și adăugită, Editura Paralela 45, Pitești, 2008, p.53.
V. Goia, Didactica limbii și literaturii române pentru gimnaziu și liceu, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002, p.148.
A. Pamfil, Didactica lecturii. Reorientări, Editura Art, București, 2016, p.156.
*** Programa școlară pentru disciplina Limba și literatura română clasele a V-a – a VIII-a, București, aprobată prin O.M.E.N. nr. 3393/28.02.2017.