Creativitatea reprezintă una dintre cele mai importante valori umane, sociale, educaționale. Creativitatea definește un act dinamic, un proces care se dezvoltă, se desăvârşeşte iar psihologii susţin în general, că a fi creativ înseamnă a crea ceva nou, original şi adecvat realităţii. Rolul creativităţii în procesul culturii și civilizaţiei este enorm iar în școala contemporană este prezentă o vie preocupare pentru educarea creativităţii.

Creativitatea în rândul copiilor preșcolari constituie o necesitate pentru adaptarea la noile condiții de viață. Copilul este înzestrat de la naștere cu capacitatea de învățare însă șansa supraviețuirii, a umanizării și a socializării lui este direct proporțională cu mediul educațional și contactul cu adultul. Toate lucrurile de care este capabilă o ființă umană depind de exercițiul învățării, al muncii și al creației. Nu este niciodată prea târziu pentru  cunoașterea, stimularea, educarea și dezvoltarea creativității. Totuși cu cât acest proces începe la o vârstă mai mică, cu atât va fi mai productiv, ducând la obținerea unor realizări mai valoroase.

Copilul este prin natura sa un spirit creativ datorită imensei sale curiozități, a dorinței permanente pentru cunoaștere a tuturor lucrurilor din jur iar preșcolaritatea este apreciată din ce în ce mai des, ca vârsta ce cuprinde cea mai importantă experiență educațională din viața unei persoane. Pe durata acesteia înregistrându-se ritmurile cele mai pregnante în dezvoltarea personalității umane și una din cele mai semnificative achiziții cu ecou evident pentru etapele ulterioare ale dezvoltării sale. Motiv pentru care grădinița nu poate face abstracție de această dimensiune esențială pentru întreaga dezvoltare și afirmare a personalității (creativitatea) și devine acel prim mediu organizat care valorifică la potențial maxim resursele multiple ale copiilor. Educatoarei îi revine misiunea de a depista de timpuriu posibilitățile creative ale copiilor și în egală măsură de a crea condiții optime de dezvoltare.

Creativitatea devine educabilă încă de la vârsta preşcolară în condiţiile în care educatoarea este preocupată de crearea unui climat corespunzător, propunându-şi să realizeze corelaţii interdisciplinare, să promoveze manifestarea liberă a copiilor în învăţare, dar în primul rând să stimuleze potenţialul creativ al fiecărui copil, recurgând la creativitatea în grup.

Procesul instructiv-educativ din grădiniță, prin conținuturile și obiectivele urmărite este un mijloc important de stimulare și dezvoltare a potențialului creativ latent. Toate domeniile de activitate începând cu jocul și terminând cu educația fizică, constituie tot atâtea mijloace de activare a creativității. Cercetătorii consideră activitate creatoare orice concluzie individuală a copilului care, prin eforturile sale ajunge să cunoască ceva necunoscut experienței sale. Cu posibilități creatoare se consideră a fi acel copil care gândește independent, face observații personale, rezolvă probleme, își dezvoltă capacitățile prin toate formele de activitate.

Activitatea didactică trebuie înţeleasă ca un act de creaţie nu ca un şir de operaţii şablon, de rutină. Cadrul didactic trebuie să dispună de capacitatea de înţelegere a copiilor, să trăiască împreună sentimente puternice, să creeze situaţii care să îmbogăţească mintea copilului cu  reprezentări şi obişnuinţe. Printre modalitățile de stimulare și dezvoltare a creativității la nivel preșcolar întâlnim: activități practice, muzică, dans, desen, pictură, modelaj, jocuri de rol, povești.

Locul activităților practice în formarea personalității copiilor este unul extrem de important iar stimularea potențialului creativ prin intermediul lor are la bază principii precum:

• asigurarea conexiunii între diferitele categorii de activități în cursul zilei;
• utilizarea cu precădere a unor materiale din natură;
• interdisciplinaritatea în cadrul activităților practice.

Pe parcursul activităților practice, materialul cel mai des utilizat cu care lucrează copiii îl constituie materialul din natură. Natura este cea care dispune de materiale diferite, variate și care oferă copiilor șansa de a le observa, colecționa, sorta, conserva și prelucra. În acest mod are loc lărgirea orizontului de cunoaștere, perfecționarea priceperilor și deprinderilor, stimularea creativității.

În realizarea activităților practice cu materiale din natură este necesar să se parcurgă mai multe etape:

• pregătirea activităților practice (implică participarea directă a copiilor la strângerea de materiale prin plimbări sau diferite activități);
• intuirea materialelor din natură (preșcolarii manipulează materialele naturale antrenându-și toate simțurile în descoperirea caracteristicilor acestora);
• formarea și dezvoltarea deprinderilor practice și stimularea potențialului creativ ținându-se cont de faptul că lucrul după șablon limitează posibilitatea dezvoltării imaginației și gândirii, fiind astfel necesară o diversitate de forme, culori, posibilități de îmbinare a materialelor;
• realizarea de lucrări colective ce reprezintă moduri de învățare cu valențe educative deosebite în dezvoltarea creativității.

Astfel, în stimularea creativității preșcolarilor avem nevoie de activitățile practice precum și de toate celelalte categorii de activități pentru stimularea potențialului creativ, pentru a putea desăvârşi, realiza şi actualiza, pentru a putea contribui activ la modelarea lumii.

Bibliografie
Dănescu, Elena- Stimularea creativității la vârstă preșcolară, Editura Paralela 45, Pitești, 2009;
Ghid de bune practici pentru educația timpurie a copiilor între 3-6/7 ani, M.E.C.T., 2008;
Revista Învățământului preșcolar și primar 3-4/2012, Editura Arlequin.