Ocupând locul întâi în Europa și locul al șaselea mondial, după țările asiatice, sistemul de educație finlandez se remarcă prin eficiență și performanță. Este un sistem modern și dinamic în sensul în care se dorește a fi îmbunătățit continuu.
Dacă înțelegem prin eficiență atingerea unor performanțe deosebite într-o perioadă cât mai scurtă de timp, am putea afirma că sistemul de învățământ finlandez excelează prin faptul că au o promovabilitate la bacalaureat de 93%, în condițiile în care elevii petrec cel mai puțin timp la școală, având vacanțele cele mai mari din Europa. Conform evaluărilor internaţionale PISA, Finlanda ocupă locul 6 în lume privind competențele elevilor la lectură, performanțe matematice şi ştiinţifice.

Ca orice alt sistem de învățământ, este strâns legat de cultura și mentalitatea țării, iar una dintre tradițiile finlandeze este a petrece cât mai mult timp cu familia. Considerând că valorile se transmit în primul rând în familie, am putea deduce faptul că atât elevii, cât și părinții și prin urmare, întreaga comunitate, au la bază valori care vizează moralitatea, cinstea, încrederea reciprocă, respectul pentru om și școală.

Fiind o meserie extrem de apreciată, menirea de dascăl presupune profesionalism și concurență, venitul lunar fiind în jur de 5000 de euro. În aceste condiții, cei care aplică la o facultate în acest domeniu promovează în proporție de zece la sută.

Succesul sistemul de învățământ are la bază reformele radicale din anii 80 și 90, care au dus la performanță. Cu toate acestea, sistemul este perfectibil, ceea ce presupune faptul că se dorește a fi îmbunătățit continuu. Până în anul 2020, finlandezii urmăresc să integreze studiul interdisciplinar, renunțându-se astfel la materiile clasice. Astfel, elevii își vor dezvolta talentele și abilitățile pentru domeniul în care vor lucra, aplicând cunoștințele la situații reale de viață. Materii precum matematica, geografia, literatura, istoria nu vor mai fi studiate separat, ci interactiv. De exemplu, un elev care urmează un liceu teoretic va aborda teme precum Uniunea Europeană, în cadrul căreia va studia elemente de istorie a țărilor membre participante, limbi străine și geografie. O altă schimbare care vizează reforma este trecerea de la structura tradițională a clasei de elevi în care profesorul predă și ascultă, la o structură dinamică în grupuri mici, în care elevul este factor implicat direct.

În prezent, se pune mare accent pe prezentări în public, elevii fiind încurajați să țină discursuri și să-și argumenteze propriul punct de vedere. Un alt punct forte al nordicilor este încurajarea lecturii și a cititului. Intrând în lumea personajelor și a poveștilor, elevii își dezvoltă creativitatea dar și vocabularul.

Timpul este extrem de valoros și trebuie bine gestionat și valorificat la maximum. Programele sunt bine structurate și fiecare cadru didactic are libertatea de a aborda conținutul și și a-și adapta metodele în funcție de nevoile individuale ale fiecărui elev.

Sistemul nordic de învățământ se bazează pe respect relațional și nu un respect strict formal. Chiar dacă elevii le spun profesorilor pe nume, dezvoltă relații bune cu profesorii. Temele sunt destul de puține deoarece se pune accentul pe dezvoltarea creativității, și nu pe  achiziția de cunoștințe.

Câteva dintre principiile care stau la baza sistemului de educație finlandez ne oferă o posibilă explicație pentru succesul său.

Primul principiu este egalitatea în ceea ce privește importanța tuturor materiilor școlare, egalitatea școlilor (nu există școli de elită), dar și egalitatea între copii (nu există copii buni și copii răi).

Principiul gratuității vizează studiile, cina, excursiile, vizitele la muzee, activitățile extrașcolare, transportul, manualele, rechizitele și chiar calculatorul sau laptopul. Individualitatea fiecărui elev este respectată, elevii fiind abordați în funcție de capacitatea și nivelul personal de cunoaștere.

Aspectul pragmatic este din ce în ce mai relevant datorită mentalității de a-i pregăti pe elevi pentru viață și nu în primul rând pentru examene. În acest sens, elevii lucrează cu portofolii, contracte, cărți de credit.

Încrederea reciprocă este un alt factor determinant care asigură succesul. Nu există verificări și presiune din partea metodiștilor pentru profesori. Elevii au libertatea de a alege în clasă dacă vor să participe la o activitate sau vor o alta care li se potrivește.

Un alt principiu este respectarea voinței personale. Elevii sunt motivați să învețe, dar dacă nu doresc să învețe, profesorii nu-i bombardează cu note mici, ci îi îndreaptă spre profesii simple și practice. Acest lucru nu înseamnă că nu există control. Elevii care lipsesc de la ore trebuie să le recupereze, iar pe de altă parte, nu este o rușine să repete un an de studiu.

Un alt principiu important aplicat de finlandezi este cel al independenței. Astfel, elevii sunt învățați să lucreze cu informația din manual, fără să depindă de profesor.  Nu învață formule pe de rost, ci învață cum să rezolve o problemă. De asemenea, profesorii nu intervin în conflictul dintre elevi, lăsându-i pe ei singuri să-și rezolve problemele.

În concluzie, am putea afirma că modelul de învățământ finlandez este unul dezirabil deoarece elevii sunt motivați să le placă la școală, să aibă un respect de sine ridicat și să-și iubească familia. Copii sunt calmi, relaxați și fericiți. Citesc multe cărți, vizionează filme în limbă străină fără traducere, joacă jocuri PC, merg cu bicicleta, aleargă, se bucură de viață și cântă. Pe lângă toate aceste activități de viață, au timp și pentru studiu.