Programul național de activități educative extrașcolare și extracurriculare „Școala altfel”, implementat pentru prima dată în anul şcolar 2011-2012, continuat de programul „Să ştii mai multe, să fii mai bun!”, își propune să implice atât elevii din învățământul preuniversitar, cât și cadrele didactice și părinții elevilor într-o suită de activități care să răspundă intereselor și preocupărilor diverse ale copiilor și tinerilor, punând în valoare talentele și capacitățile lor în diferite domenii, stimulând participarea lor la acțiuni variate, în contexte nonformale.
Opiniile din acest articol sunt desprinse din rapoartele anuale realizate în cadrul Școlii Gimnaziale nr. 1 Voluntari cu privire la funcționalitatea programului, la tipurile de beneficii asupra elevilor, dar și a școlii în ansamblu, la posibilele sugestii pentru ameliorarea programului în ansamblu sau a unor aspecte de detaliu.
„Idealul educaţional al şcolii româneşti constă în dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a individualităţii umane, în formarea personalităţii autonome şi în asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru împlinirea şi dezvoltarea personală, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru participarea cetăţenească activă în societate, pentru incluziune socială şi pentru angajare pe piaţa muncii.”
Misiunea lărgită a şcolii presupune deci dezvoltarea la elevi a iniţiativei, a leadership-ului, a competenţelor de rezolvare a problemelor sociale. În această viziune, activităţile extracurriculare sunt necesare şi utile pentru elevi atâta vreme cât ele promovează formarea unor deprinderi şi abilităţi aflate în arii importante de socializare şi stil de viaţă, incluzând:
a) formarea unor deprinderi privind sănătatea fizică şi mentală,
b) formarea unei orientări pozitive faţă de şcoală şi de învăţare,
c) acţiunea în colectiv, împreună cu alţii, inclusiv colegi şi adulţi,
d) interiorizarea unui sistem de valori corespunzător, cu privire la normele şi conduita în diferite contexte.
Durata programului (5 zile lucrătoare consecutive) este apreciată ca fiind adecvată atât de cadrele didactice, cât și de către părinți; singura categorie care consideră că durata acestui program trebuie să fie mai mare sunt elevii. Durata este suficientă, mai puține zile ar fi fost derutant si neeficient, mai multe zile ar fi produs o ruptură în actul educațional formal. Referitor la plasarea în cadrul anului școlar a perioadei alocate programului este bine ca fiecare școală să stabilească perioada de desfășurare, fără să mai existe acele intervale de timp prevăzute prin ordinul ministrului privind structura fiecărui an școlar care să limiteze posibilitățile de alegere. Cadrele didactice consideră că ar fi mai potrivit să se desfășoare la finalul anului școlar, înainte de vacanța de vară, astfel încât să se facă trecerea mai lin de la activitatea intensă de studiu către activitatea de loisir.
Planificarea activităților se face până la 10 octombrie și presupune alcătuirea echipei de coordonare și stabilirea calendarului de derulare a programului: perioada de investigare a intereselor elevilor, perioada de alcătuire a ofertei „Școala altfel”, perioada de desfășurare a programului și perioada de reflecție/analiză a rezultatelor. Componența diversificată a comisiei (director, profesori, elevi, părinți, consilier școlar) face greoaie posibilitatea de întrunire a comisiei, mai ales în condițiile unei școli mari care funcționează în schimburi.
Atribuțiile ce revin, conform metodologiei, echipei de coordonare: investigarea intereselor și preocupărilor elevilor, centralizarea propunerilor de activități, centralizarea opțiunilor elevilor, întocmirea orarului, programarea utilizării spațiilor și a altor facilități, monitorizarea desfășurării activităților, analiza rezultatelor și întocmirea raportului, la care se adaugă și alte atribuții ce derivă din specificul fiecărei școli, de exemplu în cazul școlii noastre: încheierea parteneriatelor, planificarea deplasărilor în acord cu disponibilitatea Societății de transport local, informarea Poliției locale care verifică existența documentelor de călătorie, starea mașinilor, a conducătorilor auto, modificarea orarului de distribuire a produselor alimentare: lapte, corn, sandwich, modificarea serviciului pe școală al cadrelor didactice, schimbarea orarului curselor microbuzului școlar, etc. sunt numeroase și dificil de îndeplinit, uneori cei care pot realiza coordonarea tuturor acestor aspecte fiind doar directorii de școală.
Proiectarea activităților se realizează în patru etape:
- investigarea intereselor elevilor;
- alcătuirea ofertei de activități;
- înscrierea elevilor la activități;
- elaborarea programului.
Analizând propunerile de activități venite din partea elevilor se constată preferința acestora pentru activități desfășurate în afara spațiului școlar, în lipsa presiunii unui clopoțel, a tablei, a testului ce va urma: vizite de studiu, excursii tematice, ateliere, întreceri sportive, activități de voluntariat, protecția mediului, acțiuni civice. Profesorii optează pentru activități transdisciplinare, de abordare integrată a curriculumului centrându-se pe probleme ale vieții reale.
Din practica școlară se constată că, de multe ori, activitățile sunt stabilite în funcție de resursele materiale de care dispune școala și de disponibilitatea partenerilor școlii și a părinților de a se implica în sprijinirea programului. De asemenea, analizând înscrierea elevilor la activități am constatat că ei doresc în general să fie împreună cu colegii de clasă și învățătorul/ dirigintele sau profesori care predau la clasa respectivă. Elaborarea orarului detaliat pentru săptămâna „Școala altfel” necesită un volum foarte mare de muncă în condițiile unei școli cu efective foarte mari de elevi fiind o adevărată provocare pentru responsabilul cu realizarea orarului din echipa coordonatoare. De aceea, pentru a simplifica oarecum lucrurile, am optat, la școala noastră, pentru organizarea programului „Școala altfel” în două perioade, separat pentru ciclul primar și cel gimnazial dar și această variantă are dezavantajul că profesorii care predau la ciclul primar (limba engleză, religie, educație fizică) trebuie să planifice activitățile în funcție de orarul claselor primare. De asemenea, pentru a ușura întocmirea orarului, activitățile proiectate au durata de 2 ore sau multiplu de 2 ore.
Apreciez că nivelul ridicat de birocrație în planificarea celor 5 zile de „Școala altfel” constituie o dificultate pentru unele cadre didactice; acestea consideră că trebuie lăsat la latitudinea fiecăruia planificarea de activități extrașcolare și extracurriculare care, prin caracterul lor practic, social, interdisciplinar și recreativ, să completeze procesul de învăţare, să contribuie la dezvoltarea creativității, a înclinaţiilor şi aptitudinilor elevilor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului lor liber. La lipsa de motivație a unor cadre didactice, se adaugă dificultatea identificării unor parteneri care să se implice în derularea activităților.
Parteneriatul educațional școală-familie-comunitate apare ca o necesitate în dezvoltarea copilului, iar activitatea nonformală, în forma ei de activitate extracurriculară, este un bun prilej de dezvoltarea a relațiilor de colaborare între familie, școală și comunitate. O școala eficientă este partenera elevului, valorizând respectarea identității sale cu familia, recunoscând importanța acesteia și căutând să atragă în procesul didactic toate resursele educative ale societății, pe care le identifică, le implică și le folosește activ. În societatea contemporană, datorită schimbărilor rapide care se produc în toate domeniile vieţii sociale, accentul se pune nu atât pe informațiile deținute, cât mai ales pe utilizarea acestora în diferite situații și contexte noi de viață.
Educația extracurriculară vine să sprijine tocmai această latură a educației, prin flexibilitate și prin oferirea de alternative fiecărei persoane, în funcție de interesele acesteia. Procentul ridicat de părinți care declară că nu au participat la activităţile programului – 65,8 %, în diverse forme – participare, găsirea de parteneri, furnizarea de informaţii şi implicarea acestora în diverse activităţi, arată că pe viitor poate fi exploatat mai bine potenţialul ce constă în contribuţia şi implicarea părinţilor.
Un aspect pozitiv este diseminarea și recunoașterea exemplelor de bune practici identificate în cadrul programului. Unitățile de învățământ sunt încurajate să promoveze activitatea și rezultatele programului „Școala altfel” în rândul părinților și publicului larg utilizând diferite mijloace de promovare: informări, articole în mass-media locală, fotografii, filme, prezentări pe site-ul propriu sau pe cel al partenerilor. De asemenea, fiecare unitate de învățământ va selecta o activitate din cele desfășurate, cu care să participe la competiția „Școala altfel” desfășurată la nivel județean. Vor fi selectate 10 activități care s-au dovedit eficiente în dezvoltarea competențelor de învățare și a abilităților socio-emoționale care vor fi premiate și care vor participa la competiția națională.
Programul național „Școala altfel” este un spațiu de experimentare în care, atât cadrele didactice, cât și elevii sunt încurajați „să își manifeste creativitatea și să lege, într-un mod atractiv, teoria cu aplicațiile ei”. Astfel, programul va îmbina învățarea cu preocupările individuale în contextul dezvoltării socio-emoționale.
Referințe bibliografice:
– Anexa la OMENCS nr.5034/29.08.2016, Metodologie de organizare a Programului național „Școala altfel”
– Conferinţa „Creativitate şi inovaţie în educaţie”, ediţia a III-a, 5-7 mai 2014, Tîrgu-Mureş
– Ghid de implementare 2016 „Școala altfel”, MENCS și Fundația Noi Orizonturi.
Profil iTeach: