Sari la conținut
Revista Profesorului

Rolul inteligenței emoționale în progresul școlar la adolescenți

• Iulia Vlasin • Liceul Teoretic Bogdan Vodă, Vișeu de Sus (Maramureș) • România

Lupta cu noi înșine are loc, cel mai evident, în perioada adolescenței, când tânărul „caută să coincidă cu sine – cristalizarea identității personale”.  Adolescentul  învață să înțeleagă, explice și controleze emoțiile, toate acestea ducând la o dezvoltare completă, conduita va fi echilibrată odată cu reușita conștientizării progresului.  „Până acum 20 de ani, activitățile și procesele mentale au fost estimate ca fiind mai importante decât cele emoționale, în realitate ambele sunt de importanță egală.”  Emisfera dreaptă are un rol la fel de important ca și emisfera stângă, împreună echilibrul este stabilit, iar conduita adolescentul va fi una echilibrată odată ce va reuși să folosească gândirea pentru a ajunge să perceapă corect  propriile emoții.

Doctoranda Corina Zagaievschi conturează, prin dovezile aduse, faptul că dezvoltarea din punct de vedere intelectual este condiționată de  starea emoțională a individului. „Creierul echilibrează distribuirea funcțiilor în mod natural fiecărei emisfere în parte”, așadar, echilibrul aduce armonie. (1)

Gradul de fericire și succes este influențat de capacitatea de a-i înțelege pe ceilalți, de a înțelege și controla propriile sentimente, trăiri. Adolescenții trebuie să își formeze competențe emoționale care mai târziu vor deveni aptitudini și se vor materializa în acțiuni: „O posibilitate de dezvoltare a inteligenței emoționale prin comunicare la adolescenți  o constituie orele educative proiectate de curriculumul la dirigenție (2006) ce solicită profesorului să își racordeze activitatea la conceptul educațional modern.”    Adolescentul va acționa doar în momentul în care va apărea echilibrul între mediu și organism, competențele dobândite se vor transforma în aptitudini și de aici în acțiune.

Conduita adolescentului este dirijată de sentiment, iar aceasta este alcalinizată, mai târziu, de către componenta cognitivă, gândirea „reglează sentimentele” spun cercetătorii John Mayer și Peter Salovey (1990-1993)   Intensitatea sentimentului poate fi controlată prin intermediul gândirii, dacă intensitatea sentimentului este ridicată atunci adolescentul va fi mai puțin rațional, deci „mai ineficient din punct de vedere relațional”.  Din acestea rezultă că sentimentele și gândirea se unesc pentru a crea starea de normalitate necesară dezvoltării oricărui individ.

Coeficientul scăzut de EQ  se identifică prin: singurătate, frustrare, gol interior, depresie, letargie, obligație, supărare, victimizare, teamă, vinovăție, amărăciune, instabilitate, dezamăgire, resentiment, dependență, eșec. Dezvoltarea inteligenței emoționale, după cum reiese din lucrarea de doctorat citată, este necesară adolescentului pentru a putea să controleze emoțiile și stările. Afirmația „Cunoaște-te pe tine însuți”, aparținând lui Socrate, subliniază necesitatea conștientizării propriei persoane pentru a se ajunge la „cristalizarea identității personale.”

Gândirea și cumulul de emoții duc la maturizarea adolescentului și la pregătirea acestuia pentru tentațiile de toate felurile. Ȋncălcarea regulilor se poate înțelege ca fiind modul în care reacționează în fața experiențelor trăite pentru prima dată. Adolescenții „nu posedă competențele necesare pentru a le controla, sunt incapabili să înțeleagă complet și/sau să exprime ceea ce simt”.

Rolul persoanelor apropiate este acela de a fi cei care ascultă adolescenții și îi ajută să depășească etapele dificile. Lipsa sprijinului din partea persoanelor apropiate creează mediul propice instalării stării de depresie care este însoțită de teamă, frustrare, gol interior, vinovăție etc. Toate aceste sentimente vor face ca adolescentul să devină letargic, nemotivat  și mereu singur în speranța găsirii răspunsului la întrebările care îl macină. O închidere în el însuși va afecta și progresul său școlar, dar și social.

Viața afectivă și cea cognitivă sunt inseparabile, diferite, dar inseparabile precum aripile unei păsări în zbor.

Bibliografie:
1. Zagaievschi, Corina, Fundamente teoretice și metodologice ale dezvoltării inteligenței emoționale prin comunicare la adolescenți, teză de doctor în pedagogie, Universitatea pedagogic de stat ,,Ion Creangă”, Chișinău, 2013.
2. descopera.ro/stiinta/15665067-care-este-diferenta-dintre-emisfera-stanga-si-emisfera-dreapta-a-creierului, accesat la 17:36, în data de 29.03.2019
3. Goleman, Daniel, Inteligența emoțională, traducere de Irina-Margareta Nistor, Curtea Veche, București, 2001.

 

Accesări: 2.600

Încadrare în categoriile științelor educației:

prof. Iulia Vlasin

Liceul Teoretic Bogdan Vodă, Vișeu de Sus (Maramureș), România

Profil iTeach: iteach.ro/profesor/iulia.vlasin

Articole asemănătoare