Rolul inteligenței emoționale în progresul școlar la adolescenți

Lupta cu noi înșine are loc, cel mai evident, în perioada adolescenței, când tânărul „caută să coincidă cu sine – cristalizarea identității personale”.  Adolescentul  învață să înțeleagă, explice și controleze emoțiile, toate acestea ducând la o dezvoltare completă, conduita va fi echilibrată odată cu reușita conștientizării progresului.  „Până acum 20 de ani, activitățile şi procesele mentale au fost estimate ca fiind mai importante decât cele emoționale, în realitate ambele sunt de importanță egală.”  Emisfera dreaptă are un rol la fel de important ca și emisfera stângă, împreună echilibrul este stabilit, iar conduita adolescentul va fi una echilibrată odată ce va reuși să folosească gândirea pentru a ajunge să perceapă corect  propriile emoții.

Doctoranda Corina Zagaievschi conturează, prin dovezile aduse, faptul că dezvoltarea din punct de vedere intelectual este condiţionată de  starea emoţională a individului. „Creierul echilibrează distribuirea funcţiilor în mod natural fiecărei emisfere în parte”, aşadar, echilibrul aduce armonie. (1)

Gradul de fericire şi succes este influenţat de capacitatea de a-i înţelege pe ceilalţi, de a înţelege şi controla propriile sentimente, trăiri. Adolescenţii trebuie să îşi formeze competenţe emoţionale care mai târziu vor deveni aptitudini şi se vor materializa în acţiuni: „O posibilitate de dezvoltare a inteligenţei emoţionale prin comunicare la adolescenţi  o constituie orele educative proiectate de curriculumul la dirigenţie (2006) ce solicită profesorului să îşi racordeze activitatea la conceptul educaţional modern.”    Adolescentul va acţiona doar în momentul în care va apărea echilibrul între mediu şi organism, competenţele dobândite se vor transforma în aptitudini şi de aici în acţiune.

Conduita adolescentului este dirijată de sentiment, iar aceasta este alcalinizată, mai târziu, de către componenta cognitivă, gândirea „reglează sentimentele” spun cercetătorii John Mayer şi Peter Salovey (1990-1993)   Intensitatea sentimentului poate fi controlată prin intermediul gândirii, dacă intensitatea sentimentului este ridicată atunci adolescentul va fi mai puţin raţional, deci „mai ineficient din punct de vedere relaţional”.  Din acestea rezultă că sentimentele şi gândirea se unesc pentru a crea starea de normalitate necesară dezvoltării oricărui individ.

Coeficientul scăzut de EQ  se identifică prin: singurătate, frustrare, gol interior, depresie, letargie, obligaţie, supărare, victimizare, teamă, vinovăţie, amărăciune, instabilitate, dezamăgire, resentiment, dependenţă, eşec. Dezvoltarea inteligenţei emoţionale, după cum reiese din lucrarea de doctorat citată, este necesară adolescentului pentru a putea să controleze emoţiile şi stările. Afirmaţia „Cunoaşte-te pe tine însuţi”, aparţinând lui Socrate, subliniază necesitatea conştientizării propriei persoane pentru a se ajunge la „cristalizarea identităţii personale.”

Gândirea şi cumulul de emoţii duc la maturizarea adolescentului şi la pregătirea acestuia pentru tentaţiile de toate felurile. Ȋncălcarea regulilor se poate înţelege ca fiind modul în care reacţionează în faţa experienţelor trăite pentru prima dată. Adolescenţii „nu posedă competenţele necesare pentru a le controla, sunt incapabili să înţeleagă complet şi/sau să exprime ceea ce simt”.

Rolul persoanelor apropiate este acela de a fi cei care ascultă adolescenţii şi îi ajută să depăşească etapele dificile. Lipsa sprijinului din partea persoanelor apropiate creează mediul propice instalării stării de depresie care este însoţită de teamă, frustrare, gol interior, vinovăţie etc. Toate aceste sentimente vor face ca adolescentul să devină letargic, nemotivat  şi mereu singur în speranţa găsirii răspunsului la întrebările care îl macină. O închidere în el însuşi va afecta şi progresul său şcolar, dar şi social.

Viaţa afectivă şi cea cognitivă sunt inseparabile, diferite, dar inseparabile precum aripile unei păsări în zbor.

Bibliografie:
1. Zagaievschi, Corina, Fundamente teoretice şi metodologice ale dezvoltării inteligenţei emoţionale prin comunicare la adolescenţi, teză de doctor în pedagogie, Universitatea pedagogic de stat ,,Ion Creangă”, Chişinău, 2013.
2. descopera.ro/stiinta/15665067-care-este-diferenta-dintre-emisfera-stanga-si-emisfera-dreapta-a-creierului, accesat la 17:36, în data de 29.03.2019
3. Goleman, Daniel, Inteligenţa emoţională, traducere de Irina-Margareta Nistor, Curtea Veche, Bucureşti, 2001.

 

Accesări: 229

Articole asemănătoare