Deși evoluăm ca inteligență și performanțe în toate domeniile, în aceeași măsură  comportamentul nostru se schimbă și capătă aspecte din ce în ce mai complexe și mai periculoase. Bullying-ul este echivalentul intimidării și al dezechilibrului de putere, care presupune un comportament intenționat agresiv, care provoacă suferință fizică sau emoțională și are ca urmare  un dezechilibru de putere între agresor și victimă, manifestându-se repetitiv, regulat, într-un grup de elevi. Deși deseori este confundat cu actele izolate de comportament agresiv, acestea nu dispar de la sine, necesitând intervenția adulților.

Bullying ul poate fi de trei feluri:
• Bullying-ul fizic este prezent frecvent in rândul elevilor și  include un comportament agresiv prin loviri cu piciorul, cu pumnul, îmbrânceli, distrugere de obiecte personale.
• Bullying-ul verbal care presupune comportamente repetate de amenințări și umilire, insultare, poreclire, tachinare, intimidare cu scopul de a provoca suferință.
• Bullying-ul social sau emoțional presupune afectarea până la distrugerea imaginii sociale a unui elev , stigmatizarea și umilirea acestuia prin raspandirea de zvonuri sau bârfe false urmărind excluderea și izolarea respectivului elev dintr-un grup și umilirea publică a acestuia.
• Bullying-ul online care constă in  postarea in mediul  online a unor  lucruri jignitoare sau stânjenitoare, trimiterea unor mesaje neplăcute sau prin amenințarea  prin intermediul  aplicațiilor precum Snapchat sau Instagram, prin folosirea unui  profil fals pe rețeaua de socializare ca să facă haz de ceilalți sau prin folosirea abuzivă a imaginilor personale .

Intensitatea și impactul cel mai puternic asupra unui copil vizat de bullying îl reprezintă caracterul  repetitiv, frecvența cu care se manifestă, precum și faptul că acestea se petrec, de cele mai multe ori, departe de prezența unui adult cu rol de protecție (cadru didactic, părinte), afectând grav stima de sine și încrederea copilului că școală este un loc sigur în care merge să învețe și să își facă prieteni.

Din nefericire, efectele bullying- ului asupra copiilor se pot prelungi până la vârsta adultă, sub forma depresiei sau chiar a gândurilor suicidare. Bullying-ul are însă efecte și asupra agresorilor, nu doar asupra victimelor. Copii care își agresează colegii, în adolescență, dar și ca adulți pot avea un comportament agresiv manifestat prin vandalism, violență fizică extremă, violență domestică, furt, de cele mai multe ori  finalizat cu abandon școlar, pot fi consumatori de droguri sau de alcool, substanțe cu risc ridicat pentru sănătatea fizică și emoțională, cu șanse minime de a avea un loc de muncă stabil.

Dacă vorbim despre metode de prevenire a bullying-ului in școală ar trebui să identificăm contextele in care apare fenomenul de bullying. Astfel, am ajunge la concluzia că întâlnim bullying-ul frecvent in locurile in care supravegherea este limitată precum băile, coridoarele, sălile de clasă de la ultimele etaje ale școlii sau în mediul virtual.

După identificarea lor, putem trece la a lua măsuri de prevenire a fenomenului prin implicarea directă si imediată a profesorilor și a conducerii unității de învățământ, de a izola agresorul și a programa întâlniri, de a discuta atât cu părinții elevilor implicați cât si cu elevii in prezența unui psiholog astfel încât fenomenul să fie diminuat cât se poate de mult. Atenție, nu trebuie organizată o întrunire cu agresorul și cu victima, întrucât elevul agresat se poate simți stânjenit și intimidat de prezența agresorului și va fi mai puțin motivat să denunțe evenimentul respectiv.

Bullying-ul poate fi oprit doar prin efortul colectiv.

Bibliografie
Bullying.org – www.bullying.org
Cyberbully Hotline – cyberbullyhotline.com
Gay, Lesbian and Straight Education Network – www.glsen.org
Kids Against Bullying – www.kidsagainstbullying.org