Ce înseamnă învăţarea prin proiecte? Această abordare a activităților cu elevii favorizează dialogul, comunicarea, stimularea inteligenţei colective, autoeducaţia, spiritul de observaţie şi spiritul organizatoric. Învăţarea prin proiecte, datorită caracterului foarte deschis al metodei, acoperă, în mod constructiv, dezideratul comunicaţional al educabilului, îl pune în valoare şi totodată poate contribui la descoperirea unor talente şi abilităţi ascunse sau insuficient valorizate ale copiilor. Prin concepţia şi realizarea unor proiecte, elevul îşi poate  dezvolta competenţe digitale (acolo unde este posibil), competenţe colaborative(cu prioritate), prin lucrul în echipă, competenţe adaptative, prin care elevul renunţă la o serie de cutume şi abilităţi de tip rutinier, tradiţionalist şi adesea păgubos în favoarea unor abilităţi moderne, adaptate noilor cerinţe curriculare prioritar formative şi nu cumulative.

O latură aparte a învăţării prin proiecte este şi stimularea spiritului de solidaritate, compasiune şi rezonabilitate care poate conduce inclusiv la formarea unui individ mai uman, mai atent la nevoile celuilat şi ale societăţii actuale, şi de ce nu, şi la formarea unui individ mai responsabil de acţiunile sale.În domeniul limbilor străine, învățarea prin proiecte permite o abordare globală, transdisciplinară și interdisciplinară, dă naștere unor perspective tot mai vaste de concepție a unor auxiliare didactice utile, de inițiere a unor  planuri de colaborare internațională  pe diverse domenii, culturale, științifice, interconfesionale etc.

Prin statutul său prioritar de disciplină socio-umană, geografia este o adevărată fereastră deschisă spre Lume. Din  aceste considerente, predarea geografiei se poate face prioritar prin intermediul aplicaţiillor practice, de teren sau  simulative, prin intermediul unor proiecte axate pe valorificarea unor secvenţe de lecţie sau a unor capitole. Elevii pot fi grupaţi în echipe extinse (clase) şi echipe restrânse (grupuri mici de 2-4 elevi) sau chiar individual, dar  numai pe  anumite componente sau pentru evaluarea capacităţilor cognitive particulare.

Orice componentă curriculară  poate fi, teoretic, studiată prin folosirea proiectelor dar marea problemă a disciplinei este numărul foarte restrâns de ore care îi sunt atribuite pentru parcurgere şi care nu permite o extincţie prea mare a temelor de studiu. În abordarea acestei modalităţi de predare/ evaluare, se vor avea în vedere particularităţile psiho-somatice ale educabilului, nivelul clasei, particularităţile specifice spaţiului de educaţie, posibilităţile pecuniare, eventual, dacă se au în vedere şi aplicaţiile de teren, posibilităţile digitale ale elevilor şi dotarea specifică a şcolii. În privinţa  posibilelor tematici de studiu, se pot avea în vedere, cu prioritate, aspecte cu care elevii intră în contact permanent (orizontul local), aspecte observabile, direct (fenomene climatice, relieful local, apele), aspecte care pot fi explicitate şi prin intermediul cunoştinţelor acumulate. Astfel, elevilor li se pot da drept sarcini de lucru cu specific geografic, concepţia unui profil climatic al localităţii, realizarea unui crochiu tematic cu privire la relieful local, sau regional, realizarea unui profil comportamental în situaţii de urgenţă, realizarea unor mulaje geografice etc. la clasa aV-a şi aIX-a. Pentru clasele VI-VII, în care se studiază geografia continentelor, se pot avea în vedere proiecte care vizează  realizarea unor studii comparate care privesc evoluţiile socio-culturale din anumite regiuni ale globului, corelaţii şi diferenţe specifice, concepţia unor topuri geografice, studiul unor evoluţii climatice cu întrevederea unor posibile  perspective pe a numite intervale temporale şi spaţiale. Model de proiect preluat din manualul de geografie pentru clasa aV-a (Autori Manuela Popescu şi Ioan Mărculeţ):

-Proiect în echipă – Lunile Anului
Tema : Lunile anului
Capitolul-Terra-o planetă în mişcare
Sarcina de lucru : Concepeţi un desen care să reprezinte, în ordine cronologică, lunile anului.
Sarcini secundare :
-Informaţi-vă despre originea numelor acestora.
-Aflaţi numele popular al lunilor anului
-Scrieţi pe desen aceste informaţii
Evaluarea lucrărilor
-Expuneţi lucrările în sala de clasă sau la afişierul şcolii
-Acordaţi calificative sau note atât pentru calitatea lucrării cât şi pentru originalitatea şi calitatea informaţiilor incluse în lucrare
– Creaţi materiale pe seama desenelor realizate pentru a define clima din ţara noastră
Aplicaţii
Fişa de lucru a unui proiect

Concepţia unei fişe de proiect are în vedere atât aspecte generale, specifice tuturor proiectelor cât şi aspecte particulare adaptate cerinţelor curriculare ale disciplinei sau temei alese. Iată o astfel de fişă preluată din lucrarea Învăţarea prin proiecte-ghid pentru profesori a profesorului universitar Cătălina Ulrich:
1. Fişa proiectului clasei (variantă pentru profesor)
Titlul proiectului: Oraşele medievale din România
Şcoala:
Clasa/ Numărul de elevi/ Profesor coordonator
Perioada/ Locul sau locurile de desfăşurare: Ex.: În Transilvania, Braşov, Sibiu, Cluj -Napoca
1. Întrebare sau tema centrală: Care sunt principalele situri medievale din Transilvania şi care este vechimea acestora ?
2. Subteme
Etape ale rezolvării problemei
-Concepeţi o listă a principalelor oraşe şi cetăţi medievale din România
-Particularizaţi anumite  aspecte care definesc aşezările medievale din România
-Concepeţi liste, topuri, ierahii cu privire la vechimea aşezărilor etc.
3. Încadrarea în curriculum. Corespondenţa cu arii curiculare, discipline de învăţământ
Aria: Om şi societate
Geografie
Istorie
4. Competenţe-cheie
Comunicare: Pentru a afla informaţii, echipa de lucru studiază şi intră în contact cu factori abilităţi pentru a şti mai mult. Elevii învaţă să se exprime geografic şi să redea cele învăţate.
Matematică: Se pot avea în vedere aspecte numerice ale distribuţiei acestor aşezări dar şi altele cu privire la structura geometrică a acestora. Elevul observă direct aceste aspecte şi poate să le redea grafic,eventual.
Ştiinţe şi tehnologii: Se au în vedere evoluţii în domeniul economiei locale, meşteşugurilor tradiţionale, ocupaţiilor ancestrale şi moderne. Elevul află cum au evoluat anumite tradiţii şi se gândeşte la o eventuală meserie de viitor.
Competenţe digitale: După finalizarea părţii practice a proiectului elevul poate să-şi exerseze competenţele digitare prin concepţia unor materiale cu rol diseminativ.
A învaţă să înveţi: Elevul exersează metode  care privesc ordonarea conţinuturilor pentru a fi mai uşor înţelese şi expuse
Competenţe sociale şi civice: Dacă avem în vedere o aplicaţie de teren, elevii învaţă să coexiste într-un grup social, să accepte şi părerile altora, să-şi ajute colegii să fie sensibili la nevoile celuilalt.
Competenţe antreprenoriale: Se pot dezvolta dacă fiecărui elev i se dă o sarcină care vizează coodonarea unor activităţi specifice proiectului, sub supravegherea profesorului, cum ar fi disciplina de grup, respectarea unor termeni de realizare a unor sarcini, evaluarea unor rezultate de etapă etc.
Competenţe de exprimare culturală: Se au în vedere acele aspecte care vizează combaterea unor idei preconcepute cu privire la etnie, valorificarea valenţelor vocaţionale ale individului, folosirea mijloacelor de  expresie artistică, evaluarea constructivă şi obiectivă a celorlalţi.
Resurse necesare: Persoane din şcoală/ Conducerea/ Profesorul de specialitate/ Persoane din comunitate, experţi/ Părinţi, ghid turistic
Materiale: Hărţi, carnete de notiţe, echipament adecvat, binoclu etc.
Echipamente TIC: Tabletă, laptop, telefon ş.a
Prezentare publică – eveniment final. Se poate face în faţa celorlalţi elevi ai şcolii sau în faţa comunităţii locale.
Public vizat:
-colegii din alte clase
-personalul şcolii
-mediu online
-membri din comunitate
-familii
-experţi
-alţii
Tipuri de produse anticipate/ Grup
Ce facem toţi? Individual
Ce sarcină are fiecare ? Altele
Rezolvarea unor probleme apărute pe parcurs
Evaluare:
1.Formativă
Întrebări/ teste/ chestionare. Jurnal. Planuri
Schiţe
Machete
Hărţi
Fişe de lucru pentru proiect. Tutoriale online. Demonstrație practică
Dacă e cazul
Notiţe de teren Listă de priorităţi şi verificare Planuri
Altele
2. Sumativă
Prezentare orală/ Teste de tip grilă/ Portofolii. Evaluare în perechi sau încrucişată/ Autoevaluare. Alte produse. Metode de reflecţie. Individual: Jurnal de învăţare/ Reflecţie individuală. Altele.

Alături de această fişă complexă, elevii pot concepe fişe simple prin care îşi fac  liste de priorităţi cu privire la sarcinile de lucru, factorii cu care colaborează, resursele, grupul de lucru, sarcini individuale şi de grup, modul de organizare, produse de etapă şi produse finale.

Învăţarea prin proiecte este adaptabilă tuturor disciplinelor şcolare. Prin această metodă, este activat caracterul formativ al educaţiei actuale, transformarea elevului din simplu receptor şi executant în partener de dialog educaţional şi lucrul în echipă. Prin parcurgerea etapelor unui proiect de geografic sau cros-curricular, elevul şi ceilalţi factori educaţional devin mai responsabili, mai implicaţi şi mai activi. Pe de altă parte, şi modul de acumulare a  cunoştinţelor este mai uşor  acceptat de către educabil, mai uşor de reţinut şi de aplicat.

Bibliografie
Epure, Teodor ; Geografia pentru toţi-Partea aII-a,Geografie aplicată ; Editura PIM,Iaşi, 2016.
Neacşu, Ioan ; Metode şi tehnici de învăţare eficientă-fundamente şi practici de succes ; Editura Polirom ;  Iaşi ; 2015.
Pânişoară, Ion-Ovidiu ; Profesorul de succes 59 de principii de pedagogie practică ; Editura Polirom ; Iaşi ; 2015.
Popescu, Manuela; Mărculeţ, Ioan-Geografie-manual pentru clasa a V-a.