Pe măsură ce tehnologia continuă să evolueze, evoluează și maniera în care profesorul poate proiecta și desfășura o situație educativă. Integrarea tehnologică poate avea o gamă largă de beneficii într-o sală de muzică ori într-un cabinet de muzică. Utilizarea eficientă a tehnologiei are un potențial imens de ameliorare a predării și învățării, deoarece diverse resurse de tehnologie muzicală sunt „capabile a oferi o învățare mai persistentă”, permițând exersare „la nivelul dorit și în cantitatea dorită”. Tehnologia este utilizată din ce în ce mai mult ca resursă în educația de astăzi, iar educația muzicală nu face excepție; resursele disponibile pentru muzică, pentru predare, pentru învățare și pentru practică cresc în fiecare zi și revoluționează modul în care sunt întreprinse demersurile didactice în domeniul muzical.
Comunicarea monologată
În școală, elevii sunt puși în situații de învățare diverse. Ei nu trebuie doar să răspundă la întrebări, ci să și inițieze o conversație, să exprime liber puncte de vedere personale, să-și argumenteze ideile, atitudinile și să interiorizeze valoarea comunicării. Arta conversației se deprinde în timp. Mulți oameni cred că modul de exprimare ține doar de inteligență, de cât de pregătit ești pe un subiect anume sau cât de mult vrei să ieși în evidență! Așa o fi?
Lectura – modalitate de armonizare interculturală. Exemple de bună practică
Mediul școlar este purtătorul multor modele de semnificare a lumii, școala reprezentând o mare diversitate culturală, într-un continuu proces de integrare realizat prin dialog şi încredere. În mediul școlar, procesul de integrare se bazează pe introducerea experienței culturale a noului venit în experiența comună a clasei, clasa remodelându-se în consens cu noul venit. Așa cum educația poate avea un caracter intercultural, la fel de bine și lectura se poate baza pe o armonizare interculturală, punând accent pe procesul de comunicare interculturală. Comunicarea interculturală se bazează pe stabilitate și schimbare, fiind un schimb între persoane sau grupuri care fac parte din culturi diferite.
Cyberbullying-ul – o problemă din ce în ce mai prezentă
Acest articol își propune să pornească de la cuvintele pe care cântăreața pop Lady Gaga le-a folosit pentru a descrie efectele bullying-ului pe care l-a trăit la școală pentru a evidenția necesitatea examinării factorilor care influențează reticența adolescenților de a raporta adulților experiențele lor de hărțuire cibernetică.
Profilul de formare european al absolventului de clasa a VIII-a din România, din perspectiva profesorului de fizică
Având în vedere contextul actual al învățământului din România, tema profilului de formare este una oportună și relevantă. La ciclul gimnazial, fiecare profesor trebuie să se axeze pe cele opt competențe cheie, fundamentale pentru absolvenții de clasa a VIII-a, inclusiv al elevilor cu CES, alegând metodele didactice astfel încât fiecare elev să poată avea la finalul unui ciclu de învățământ competențele prevăzute în programa școlară.
Tradițional sau modern? Aceasta-i întrebarea!
Procesul evaluativ este unul complex, care impune o abordare sistemica a întregului proces didactic. Însă rigorismul unei instruiri de tip tradițional, bazat pe memorie bună, obediență față de profesor, impunerea cunoștințelor precum și a modului de a gândi, a demonstrat nevoia de a implementa noi metode de abordare a întregului proces, cum ar fi alternativele educaționale Waldorf, Montessori sau Step by Step. O abordare de tipul „tablă-creta-profesor” nu mai este la fel de potrivită in zilele noastre, așa cum era in urmă cu cu câteva generații, deși profesorii de azi sunt rezultatul unei astfel de abordări care, se pare, a funcționat la vremea ei. Tipul „corect”, potrivit copiilor din generația Z, este cel centrat pe elev, pe nevoile lui emoționale (person-centered approach), așa cum a încercat sa demonstreze încă din 1919 învățământul Waldorf, promovat de R. Steiner, în concepția căruia elevul trebuie cunoscut in profunzime, holistic pentru a-i putea da aripi să se înalțe.
Relația mamă-copil, între tradiție și modernism
S-au scris foarte multe studii despre rolul mamei în dezvoltarea armonioasă a copilului și încă se mai scriu, căci subiectul este de actualitate acum, când mamele moderne par altfel față de cele din trecut. Femeia mamă tradiționalistă își dedica tot timpul său familiei, casei, creșterii copiilor, fie că nu avea altceva de făcut, fie că așa „trebuie”, conform normelor sociale. Principala ei „muncă” era împlinirea nevoilor membrilor familiei, iar propriile nevoi treceau pe plan secund sau nu erau decât ocazional satisfăcute. În prezent, asistăm la o transformare a femeii mame, care, o data cu evoluția societății, și-a asumat un rol profesional mai proeminent.
Rolul mediului în formarea personalității elevilor
Educația nu este un proces limitat spațial și temporal. De aceea, formarea individului după principii etice și axiologice solide trebuie să devină un proces continuu. Educația permanentă, ca imperativ al lumii contemporane, poate fi îndeplinită doar prin efortul conjugat al familiei, al școlii de toate gradele, al comunității locale, al mass-mediei, al societății. Individul trebuie ajutat să-şi formeze o concepție sănătoasă şi corectă asupra existenței sale, întemeiată pe moralitate şi respect social, să adopte niște valori autentice și să se integreze armonios în societate.
Holocaustul învățat și conștientizat de elevi
Holocaustul reprezintă, fără nicio urmă de îndoială, una din marile tragedii ale secolului trecut. Moartea în lagărele de exterminare naziste a peste 6 milioane de evrei, tragediile suferite de poporul evreu, dar și alte națiuni ale Europei de Est (țigani, ruși, ucraineni, polonezi etc.) reprezintă o pagină neagră în istoria și așa deosebit de întunecată a secolului XX. Problematica Holocaustului este o temă importantă în predarea-învățarea istoriei. Îi oferă cadrului didactic un prilej să se asigure că, prin activitatea de formare a noilor generații, conștientizăm cu toții, ca societate, faptul că asemenea tragedii nu trebuie să se mai repete niciodată. Acest lucru poate fi mai ușor de realizat cu ajutorul unor proiecte informale gândite de cadrul didactic și aplicate de-a lungul unei perioade mai îndelungat, un semestru sau un an școlar, împreună cu mai mulți elevi din unitatea școlară, de preferință din clase și de vârste diferite.
Inteligența emoțională – componentă esențială a devenirii elevului
Școala poate reprezenta oricând un mediu al metamorfozelor sufletești, în care elevul își poate forma abilități ce țin din inteligența emoțională oferind, și o privire în perspectivă asupra sinelui, una pozitivă și realistă. În dinamica societății actuale, abilitatea de a-ți gestiona propriile emoții, de a empatiza cu ale celorlalți devine un atu în menținerea unor relații interumane solide, bazate pe încredere, toleranță, respect. Acest concept prinde contur și se cristalizează în literatura de specialitate sub denumirea de inteligență emoțională, o dominantă a noilor abordări educaționale.