În contextul transformărilor sociale, economice și tehnologice contemporane, incluziunea profesională reprezintă una dintre condițiile fundamentale pentru consolidarea unei societăți echitabile și funcționale. Educația nu mai poate fi redusă exclusiv la transmiterea de cunoștințe teoretice, ci presupune formarea unor competențe sociale, civice și profesionale care să permită integrarea efectivă a individului în comunitate și, ulterior, pe piața muncii. Din această perspectivă, procesul incluziunii profesionale debutează încă din mediul școlar, prin dezvoltarea unui cadru educațional accesibil, adaptat și centrat pe valorificarea potențialului fiecărui elev.
Consilierul educativ în învățământul preuniversitar
Consilierul educativ este profesionistul calificat care oferă sprijin educațional, psihologic și social elevilor în contextul unei instituții de învățământ preuniversitar. Consilierul educativ nu este un „administrator de discipline” sau cel care „păstrează ordinea”, ci un specialist cu pregătire în psihologie, pedagogie și consiliere care lucrează pentru dezvoltarea holistică a elevului. Conform definiției oferite de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), consilierul educativ este un „profesionist care oferă sprijin psihosocial și educațional elevilor, cu scopul de a-i ajuta să-și atingă potențialul academic, profesional și personal, și de a promova bunăstarea lor emoțională și socială”.
Cum putem, în calitate de profesori, să influențăm formarea caracterului elevilor?
În vederea furnizării unui răspuns pertinent la întrebarea-cheie cuprinsă în titlul articolului, este necesar apelul la triada personalității umane, constituită din: temperament, caracter și aptitudini. În primul rând, temperamentul este una dintre laturile personalității care se manifestă cel mai pregnant în conduită și comportament prin reacții, mișcări și vorbire. Temperamentul are caracter înnăscut, fiind în strânsă legătură cu aspectele biologice ale persoanei, în special cu sistemul nervos și sistemul endocrin. Din această cauză, temperamentul nu se modifică substanțial pe parcursul vieții, ci poate fi modelat cu ajutorul caracterului. În al doilea rând, caracterul este latura relațional – valorică a personalității care se dobândește și se formează pe parcursul existenței individului, ca urmare a integrării acestuia într-un sistem de valori. În al treilea rând, aptitudinile reprezintă latura instrumental – operațională a personalității, incluzând o complexitate de însușiri psihice și individuale, structurate într-un mod original, pe baza predispozițiilor genetice, fapt care permite efectuarea cu succes deosebit a unor activități. Cu alte cuvinte, pe o bază ereditară, aptitudinile se construiesc prin exersări prilejuite de activități, deci se dobândesc în mod similar grefării caracterului uman.
Profesorul – manager în gestionarea crizelor educaționale
Managementul educațional reprezintă ansamblul tuturor proceselor prin care activitatea educativă este planificată, organizată, coordonată și apoi evaluată, în vederea realizării obiectivelor specifice școlii. Trebuie recunoscut faptul că, astăzi, profesorul este considerat un actor-cheie al managementului educațional, având responsabilitatea directă a gestionării situațiilor de învățare și a relațiilor din cadrul clasei. Uneori este, poate, împins de către mediul (extra)școlar în a media sau rezolva situații care nu mai țin de școală: relația cu părinții este pusă tot pe seama școlii, educația deficitară primită în mediul familial trebuie rezolvată tot de școală, devierile comportamentale în societate trebuie prevenite / tratate tot de școală etc. Este oare rolul profesorului acela de a rezolva toate problemele specifice unui adolescent?
Bullyingul din cancelarie – o realitate tăcută a mediului educațional
Atunci când vorbim despre bullying, atenția se îndreaptă aproape exclusiv către relațiile dintre elevi. Mult mai rar este discutată existența comportamentelor de intimidare și hărțuire între adulți, în special în mediul școlar. Cu toate acestea, bullyingul din cancelarie reprezintă o realitate prezentă în numeroase instituții de învățământ și poate afecta semnificativ climatul organizațional, starea de bine a cadrelor didactice și, indirect, calitatea actului educațional. Prezentul eseu își propune să analizeze cauzele, manifestările și efectele bullyingului între colegi, evidențiind necesitatea dezvoltării unei culturi organizaționale bazate pe respect, colaborare și sprijin reciproc.
De la vulnerabilitate educațională la participare activă. Impactul proiectului PNRAS „Prezent, educat, implicat” asupra comunității școlare
Prezentul articol analizează impactul proiectului PNRAS „Prezent, implicat, educat”, implementat la Liceul Tehnologic Nucet, județul Dâmbovița, ca răspuns la provocările generate de vulnerabilitatea educațională specifică mediului rural. Pornind de la nevoia de reducere a riscului de abandon școlar și de creștere a participării elevilor la actul educațional, proiectul a propus o intervenție complexă, care a îmbinat activități remediale, dezvoltarea literației, consilierea școlară, educația parentală, activitățile extracurriculare și formarea cadrelor didactice. Studiul evidențiază beneficiile generate de această abordare integrată, atât la nivelul elevilor, cât și la nivelul profesorilor, părinților și al întregii comunități școlare.
De la reprezentare geometrică la demonstrație. O perspectivă asupra formării raționamentului geometric la clasa a VI-a
Articolul prezintă o serie de observații realizate în cadrul activităților de construcții geometrice desfășurate la clasa a VI-a. Analiza lucrărilor elevilor evidențiază existența unei etape intermediare între recunoașterea elementelor geometrice și realizarea demonstrațiilor. Rezultatele sugerează că reprezentarea geometrică și raționamentul geometric nu se dezvoltă simultan, construcțiile practice având un rol important în trecerea de la observare la argumentare.
Inteligența artificială – o interpretare a Cadrului de Referință al Curriculumului Național din România
Integrarea inteligenței artificiale în Cadrul de Referință al Curriculumului Național din România reprezintă una dintre cele mai importante orientări strategice ale reformei curriculare actuale. Prezentul eseu analizează semnificația pedagogică a acestei opțiuni și propune o interpretare din perspectiva profesorului de matematică, având ca punct de plecare experiența directă a activității la clasă și formarea elevilor orientați către performanță. Lucrarea evidențiază faptul că inteligența artificială produce o schimbare profundă în raportul dintre cunoaștere și educație, deplasând accentul de la accesul la informație către dezvoltarea discernământului, a gândirii critice și a capacității de argumentare. În acest context, matematica își reafirmă rolul de disciplină formativă fundamentală, deoarece dezvoltă structurile logice care susțin atât înțelegerea tehnologiilor inteligente, cât și utilizarea lor responsabilă. Eseul argumentează că profesorul nu își diminuează importanța într-o lume caracterizată prin dezvoltarea inteligenței artificiale; dimpotrivă, rolul său evoluează către acela de formator al gândirii autonome și al caracterului intelectual. Analiza este susținută prin raportare la Cadrul de Referință al Curriculumului Național, la documente elaborate de UNESCO, OECD și Comisia Europeană, precum și la literatura internațională de specialitate privind inteligența artificială în educație.
Poezia este în om. Farmacia de poezie: rețete pentru suflet, între Nichita Stănescu și inteligența artificială
Articolul prezintă o activitate didactică desfășurată cu ocazia evenimentului Ziua Internațională a Poeziei din perioada 19-23 martie, în cadrul Lecturiadei elevilor 2026. Nevoia de Omenesc și Omenie. Demersul didactic propune o abordare integrată a poeziei ca experiență de învățare reflexivă, creativă și empatică, în care elevii transformă textul liric în „rețetă poetică” asociată unor stări emoționale („diagnostice sufletești”). S-a avut în vedere dezvoltarea competențelor de interpretare a textului poetic, exprimare creativă și gândire critică, prin compararea poeziei autentice cu texte generate de inteligența artificială. Elevii au fost implicați în activități de analiză, creație și reflecție, culminând cu un moment de colaborare empatică („Farmacia clasei”) și o dezbatere asupra autenticității emoției în literatură. Rezultatele au evidențiat o implicare emoțională autentică a elevilor, dezvoltarea capacității de interpretare personală a textului și conștientizarea diferenței dintre corectitudinea formală și expresivitatea umană.
Rolul inteligenței artificiale în modernizarea metodelor didactice
Sistemele educaționale contemporane se află în fața uneia dintre cele mai mari provocări din istoria modernă: aceea de a face tranziția de la un model industrial de predare, conceput în secolele trecute, către un model dinamic, adaptat unei societăți profund digitalizate și globalizate. În mod tradițional, școala s-a bazat pe o abordare universală (one-size-fits-all), în care profesorul reprezenta principala sursă de informație, iar elevii erau receptori pasivi ai unui conținut livrat în mod liniar. Astăzi, în era super-tehnologizării, această metodologie își dovedește limitele, fiind tot mai puțin capabilă să stimuleze gândirea critică, creativitatea și motivația intrinsecă a noilor generații de nativi digitali.
În acest context de criză de paradigmă, modernizarea metodelor didactice nu mai reprezintă o simplă opțiune estetică sau opțională, ci o necesitate structurală stringentă. Această transformare profundă se realizează în prezent pe două coordonate majore: evoluția tehnologică exponențială și internaționalizarea bunelor practici pedagogice.