Consilierea și orientarea școală și profesională a elevilor de clasa a VIII-a a fost dintodeauna o activitate extrem de necesară și pusă în practică în mod deosebit la final de nivel gimnazial. Programa școlară în vigoare pentru disciplina  „Consiliere și dezvoltare personală” (ise.ro, 2017), mai precis programa pentru ora de dirigenție, așa cum este cunoscută în mod popular, are în vedere încă din clasa a V-a domeniul de conținut „managementul carierei”, astfel putem observa faptul că este obligatoriu încă din clasa a V-a să se efectueze activități de consiliere și orientare școlară sau a carierei încă de la vârsta de 11-12 ani.

Conform literaturii de specialitate (Băban, 2011), în ceea ce privește alegerea carierei de către elevi presupune construcția identității personale și vocaționale  care se află în permanentă schimbare datorită faptului că elevii, pe măsură ce se dezvoltă, câștigă mai multă experiență de viață.

Așteptările față de elevii de clasa a VIII-a în alegerea liceului sau a școlii profesionale, sau chiar în alegerea carierei se află în strânsă legătură cu dorințele părinților, cerințele profesorilor și ale societății și repartizarea computerizată în funcție de media de la Evaluarea Națională, iar în trecut și în legătură cu mediile din gimnaziu, însă de foarte puține ori aflăm cu adevărat ce vor ei să întreprindă mai departe. Este important de reținut, că elevii de gimnaziu, respectiv adolescenții se regăsesc la această vârstă într-o etapă exploratorie, astfel că o mare parte dintre ei nu percep alegerea carierei ca fiind importante la momentul clasei a VIII-a.

Participarea la simularea Evaluării Naționale este un punct de reper pentru „actorii educaționali”, însă din perspectiva profesorilor, cei mai mulți dintre ei consideră că în mică măsură se fac alegeri privind liceul sau cariera după participarea la simulare. Simularea, în schimb, poate ajuta la corectarea erorilor descoperite în urma acesteia, iar atunci ar putea fi posibilă (auto)evaluarea admiterii la un anumit liceu sau școală profesională dorită. În ultimii ani, însă, notele de la simularea Evaluării Naționale (Edupedu.ro, 2024) ne demonstrează că de cele mai multe ori elevii nu acordă foarte multă atenție simulării și că încă nu par să se gândească la repartizarea computerizată și ce îi așteaptă la finalul anului școlar și nici la viitoarea lor carieră. Sigur, să nu uităm că ei  „visează” la o carieră ideală, dar nu-și propun încă să o pună în practică sau nu știu cum vor face acest lucru.

Oare este necesar să impunem elevilor alegerea carierei la vârsta de 14-15 ani?

Răspunsul este nu. Repartizarea la un anumit liceu sau la o anumită școală profesională nu-i transformă pe elevi în mari ingineri, filosofi sau medici, însă într-adevăr îi pot influența către anumite decizii viitoare, care îi pot implica și pe adulții din viața lor, sau nu, după caz.

Deci, se remarcă  mai degrabă ca până la clasa a VIII-a și apoi până la clasa a XII-a să existe educație pentru carieră. Educația pentru carieră, în literatura de specialitate (Dumitru, 2008), este definită: „un ansamblu de activități și intervenții educaționale în scopul dezvoltării personalității elevilor/ studenților, al formării unor abilități, deprinderi și competențe necesare pentru managementul propriei cariere” și „are ca obiectiv fundamental înarmarea elevilor/ studenților cu acele cunoștințe, abilități, deprinderi și competențe necesare pentru managementul propriului traseu educațional și profesional și pentru dezvoltarea personală corespunzătoare”.

Totodată, este important să cunoaștem foarte bine elevii astfel încât educația pentru carieră să fie implementată cu succes. Pentru a cunoaște elevii foarte bine este nevoie să le știm aspirațiile, interesele, nevoile, modul de gândire, cum învață, potențialul creativ, tipurile de inteligență și modul cum folosesc inteligența, detalii despre familie și prieteni, preferințele personale etc. (Jigău, 2007). Toate aceste lucruri se află în timp, iar această cunoaștere este importantă și pentru ei, autocunoașterea propriului potențial devine parte esențială pentru propria dezvoltare personală și profesională.

Este suficient ca educația pentru carieră să existe în programa școlară doar ca parte de conținut al orelor de dirigenție?

Probabil că nu este suficient, dar putem admite că ar fi de o mai mare relevanță pentru elevi o disciplină de sine stătătoare care să cuprindă o programă școlară separată și care ar putea să facă parte din curriculum-ul nucleu. În momentul de față, există posibiliatea adoptării unei astfel de discipline doar în cadrul curriculum-ului la decizia școlii, însă din păcate nu este o prioriate de multe ori și datorită programului încărcat al elevilor și profesorilor. Totodată, se constată faptul că este nevoie de specialiști pentru ca educația pentru carieră să fie predată într-un mod adecvat la elevi, ca de exemplu, consilieri școlari care să colaboreze cu specialiști din diferite domenii pentru ca elevii să aibă acces facil la cunoașterea diferitelor domenii profesionale.

În concluzie, consilierea, orientarea școlară și profesională la elevii de clasa a VIII-a necesită o abordare diferită și mai profundă, care să contribuie la motivarea lor în învățare, la o mai bună înțelegere privind viitorul și la dezvoltarea viitoarei cariere de succes bazată pe o bună autocunoaștere și autoevaluare corectă obținută în urma educației pentru carieră.

Bibliografie
(2017). Retrieved from ise.ro: www.ise.ro/wp-content/uploads/2017/01/Consiliere-si-dezvoltare-personala.pdf
(2024). Retrieved from Edupedu.ro: www.edupedu.ro/?s=simulare
Băban, A. (2011). Consliere educațională. Cluj-Napoca: ASCR.
Dumitru, I. (2008). Consiliere psihopedagogică. Iași: Polirom.
Jigău, M. (2007). Consilierea carierei. Compendiu de metode și tehnici. București: Sigma.