Implicații ale jocului didactic în dezvoltarea gândirii școlarului

Jocul este o activitate definitorie pentru copil. Prin joc, stimulăm toate disponibilitățile fizice, intelectuale, afective de care dă dovadă elevul, tocmai de aceea, implicațiile jocului la nivelul procesului instructiv educativ sunt multiple și variate. Cu ajutorul jocului, activitatea de învățare devine mult mai flexibilă și nu este resimțită ca un efort din partea elevilor. El poate îmbina într-un tot armonios atât sarcinile specifice jocului didactic, dar și cele specifice activității de învățare.
Folosirea frecventă a jocului la clasă, împreună cu materialul didactic corespunzător cresc eficiența învățării, imprimă activității didactice o anumită dinamică, determinând eficiența instructiv-educativă a lecțiilor.

Având în vedere obiectivele propuse în vederea proiectării și desfășurării demersurilor de metodologia cercetării lucrării de față, putem afirma faptul că, acestea au fost atinse. De asemenea, folosind jocul didactic ca metodă în activitatea de învățare am reușit să evidențiem importanța utilizării acestuia în cadrul a două discipline Comunicare în limba română și Matematică și explorarea mediului, observând la elevii din eșantionul experimental anumite modificări comportamentale, aceștia devenind mult mai sociabili, comunicativi și cooperanți.

Ipotezele stabilite conform cărora utilizarea jocului didactic ca metodă activparticipativă, determină creșterea implicării în activitate și performanțe școlare ridicate, cea conform căreia folosirea jocului didactic – ca metodă de predare-învățare în cadrul disciplinei Matematică și explorarea mediului va determina creșterea capacității de rezolvare a problemelor și de integrare a cunoștințelor teoretice în viața cotidiană precum și ipoteza care presupune că utilizarea jocului didactic în cadrul orelor de Comunicare în limba română determină dezvoltarea vocabularului și crește interacțiunea cu ceilalți au fost confirmate.

Pe baza celor observate în realizarea acestei lucrări putem afirma următoarele:

• Jocul scade tensiunea acumulată în activitate; determină creșterea motivației intrinseci; stimulează curiozitatea, imaginația, facilitează învățarea, dezvoltă comunicarea, spiritul de competiție, dar și activitatea în colaborare.
• Jocul îi determină pe elevi să devină participanți direcți la propria lor formare.
• Jocul didactic satisface, în mod fericit, nevoia de mișcare a copilului, dar în același timp facilitează înțelegerea, asimilarea de cunoștințe, formarea unor deprinderi, realizând o întrepătrundere optimă între muncă, distracție și relaxare.
• Cadrele didactice ar trebui să utilizeze o paletă cât mai variată de jocuri, pentru ca acestea să nu devină plictisitore sau monotone.
• Prin intermediul jocului dezvoltăm, în special, operațiile gândirii și gândirea, în general.
• Jocul didactic este un mijloc eficient de activizare a întregii clase atât prin conținutul său, dar și prin modul de desfășurare deoarece îi angajează în activitate, mobilizează resursele intelectuale ale lor, crește creativitatea prin implicarea elevilor în rezolvarea sarcinii jocului.
• În cadrul jocului elevii valorifică din plin cunoștințele și deprinderile însușite.
• În vederea atingerii obiectivelor jocului este necesară, o cât mai bună pregătire și organizare. Oricare ar fi tipul de joc, trebuie să avem în vedere respectarea cerințelor metodologice specifice jocului:
  – pregătirea și organizarea clasei pentru desfășurarea jocului,
  – explicarea și fixarea regulilor,
  – urmărirea executării lui de către elevi,
  – evaluarea și aprecierea rezultatelor.
• Eficiența jocului didactic depinde de modul în care cadrul didactic reușește să realizeze o corelație între tema jocului didactic, materialul existent, conținutul științific al lecției și nevoile și așteptările elevilor.
• Jocul didactic poate fi utilizat cu succes la orice clasă iar în învățământul primar are o puternică valoarea sa formativă.
• Jocurile didactice utilizate în activitățile la clasă, se constituie ca principală modalitate de învățare, care pune accent pe felul în care acționează elevii, ceea ce, va determina formarea structurilor operatorii ale gândirii, acestea ajutând la elaborarea unor scheme grafice urmate de simboluri, calea cea mai facilă de formare a noțiunilor științifice, într-un mod cât mai atractiv și plăcut.

În cadrul acestei lucrări, am dorit și am încercat să surprindem cât mai multe aspecte ale jocului didactic, în cadrul lecțiilor desfășurate în ciclul primar, fără a avea însă pretenția că am epuizat acest subiect.

În lecțiile susținute am dezvoltat motivația intrinsecă a elevilor mei, deoarece disciplinele cu un grad ridicat de dificultate și care presupun o evaluare națională, erau plăcute, antrenante și eficiente, niciodată aride și obositoare, indiferent de conținutul lor. Jocurile au contribuit la mobilizarea întregii clase în activitatea de învățare, în așa fel, încât, elevii au reușit să depășească anumite obstacole și greutăți prin efort propriu, sporindu-și încrederea în forțele lor.

Chiar dacă jocul reprezintă o resursă incomensurabilă pentru învățământul primar, există totuși și situații în care cadrele didactice evită utilizarea jocurilor, din dorința de a realiza programa școlară fără a fi interesați de modalitățile prin care se poate integra jocul didactic în curriculum. Ține de măiestria și capacitatea învățătorului, felul în care reușește să integreze jocul în activitatea didactică, astfel încât învățarea să nu aibă de suferit, ci, dimpotrivă să devină mult mai atractivă și mai motivantă.