Conflictele armate contemporane nu rămân izolate în zonele de război – prin intermediul mass-media și rețelelor sociale, acestea pătrund în casele și conștiința copiilor din întreaga lume. Cercetările în psihologia dezvoltării demonstrează că expunerea la conținut violent poate genera răspunsuri emoționale complexe la copii, de la anxietate generalizată la tulburări de somn și comportamente regresive. În contextul actual al conflictului din Ucraina, părinții și educatorii se confruntă cu provocarea de a media între nevoia copiilor de a înțelege realitatea și necesitatea protejării sănătății lor mentale. Abordarea științifică a acestei problematici evidențiază importanța comunicării adaptate dezvoltării cognitive, care să ofere în același timp securitate emoțională și înțelegere factuală.

Pe măsură ce ostilitățile din Ucraina se intensifică, copiii pot vedea și auzi lucruri despre criză la știri, în grupurile de prieteni, în media sau chiar în familie, ceea ce duce la stări de incertitudine, anxietate și teamă, pe care părinții, cadrele didactice și îngrijitorii trebuie să le abordeze corespunzător.

Ane Lemche, psiholog și consilier Salvați Copiii, a declarat că este posibil ca foarte mulți copii din întreaga lume să nu înțeleagă pe deplin ce se întâmplă în Ucraina și să aibă întrebări cu privire la imaginile, poveștile și conversațiile la care sunt expuși. Cercetări anterioare ale Save the Children în conflicte precum cele din Irak și Siria au dezvăluit mărturii sfâșietoare ale unor copii îngroziți de bombardamente și lovituri aeriene, neliniștiți în legătură cu viitorul și faptul că nu pot merge la școală. Majoritatea copiilor au prezentat semne de suferință emoțională severă.

Iată 8 posibile variante pentru a ajuta copiii să înțeleagă acest fenomen:

1. Află ce știe deja copilul despre acest eveniment
Nemours Children’s Health ne îndeamnă să întrebăm copilul dacă vorbesc prietenii sau colegii despre acest lucru sau chiar dacă au abordat la școală sau în familie acest subiect. Este important să pornești discuția de la ce cunoaște până în acest moment copilul, pentru a-i explica și confirma anumite informații.

2. Fă-ți timp și ascultă-l atunci când copilul tău vrea să vorbească
Oferiți copiilor spațiul necesar pentru a vă spune ce știu, ce simt și pentru a vă pune întrebări. Este posibil ca ei să își fi format o imagine complet diferită de cea pe care v-ați format-o dumneavoastră. Luați-vă timp pentru a asculta ce cred ei și ce au văzut sau auzit din alte surse.

3. Adaptați conversația în funcție de vârsta și trăsăturile micuțului
Țineți cont de vârsta copilului atunci când abordați conversația cu el. Este posibil ca ei să nu înțeleagă ce înseamnă un conflict sau un război și să aibă nevoie de o explicație adecvată vârstei. Aveți grijă să nu explicați prea mult situația sau să intrați în prea multe detalii, deoarece acest lucru îi poate face pe copii să devină anxioși. Copiii mai mici pot fi mulțumiți doar înțelegând că uneori țările se luptă, în timp ce copiii mai mari au mai multe șanse să înțeleagă ce înseamnă războiul, dar ar putea totuși să beneficieze de o discuție cu dumneavoastră despre situație. De fapt, copiii cu vârste mai mari pot fi adesea mai îngrijorați de discuțiile despre război, deoarece tind să înțeleagă pericolele mai bine decât copiii cu o vârstă fragedă.

4. Validează-i sentimentele
Este important ca cei mici se simtă susținuți în timp ce poartă o conversație. Ei nu trebuie să se simtă judecați sau să li se respingă îngrijorările. Atunci când copiii au șansa de a avea o conversație deschisă și sinceră despre lucrurile care îi supără, aceasta poate crea un sentiment de ușurare și siguranță.

5. Explică-i că adulții din întreaga lume depun eforturi pentru a rezolva această problemă
Vorbește-i copilului despre faptul că există mulți profesioniști care au grijă de ceilalți și muncesc din greu în această perioadă: de la conducătorii statelor, la personalul militar, medicii și poliția. Întreaga populație încearcă să ajute oamenii aflați în situații provocatoare prin a oferi cazare, hrană și alte lucruri.

6. Reamintiți-le copiilor că nu stă în puterea lor să rezolve această situație
Ei nu ar trebui să se simtă vinovați pentru că se joacă, își văd prietenii și fac lucrurile care îi fac fericiți. Rămâneți calmi atunci când abordați conversația. Copiii vor copia adesea reacțiile adulților din jur – dacă sunteți neliniștit în legătură cu situația, sunt șanse ca și copilul dumneavoastră să fie neliniștit sau să dezvolte o stare de anxietate.

7. Încercați să evitați stereotipurile
Ajută la diminuarea sau prevenirea prejudecăților care pot apărea în legătură cu alte naționalități sau state, prin a evita repulsia, cuvintele și sentimentele negative legate de aceștia.

8. Oferiți-le un exemplu practic de a ajuta
Sprijiniți copiii care vor să ajute. Copiii pot crea campanii de strângere de fonduri sau pot crea desene care să îndemne la pace. Puteți chiar împreună să realizați un pachet cu produse pentru refugiați și să-l duceți la un centru de colectare.

Monitorizați starea copiilor din jur, oferiți informații reale, încurajări și nu ezitați să apelați la ajutor de specialitate în cazul în care apar stări de anxietate intense în urma imaginilor pe care le-au văzut sau a informațiilor pe care le-au auzit.

Comunicarea cu copiii despre conflictele armate reprezintă un echilibru delicat între transparență și protecție, fundamentat pe principiile psihologiei dezvoltării și ale pedagogiei moderne. Evidențele empirice confirmă că copiii care beneficiază de discuții structurate, adaptate vârstei și susținute emoțional, dezvoltă o reziliență mai mare în fața stresului traumatic secundar.

Este esențial ca adulții să monitorizeze continuu impactul acestor conversații, fiind atenți la semnalele de distres psihologic care pot necesita intervenția specialiștilor în sănătate mentală infantilă. În același timp, implicarea copiilor în acțiuni prosociale concrete – donații, desenare pentru pace sau scrisori de solidaritate – nu doar că diminuează sentimentul de neputință, ci contribuie și la dezvoltarea empatiei și a responsabilității civice.

În era informației omniprezente, rolul adulților nu mai este acela de a filtra complet realitatea, ci de a o face accesibilă și de a oferi instrumentele necesare pentru procesarea ei constructivă. Această abordare educațională nu doar că protejează bunăstarea copiilor pe termen scurt, ci îi pregătește să devină cetățeni informați și empatic conectați cu lumea din jurul lor.

Resurse
Save the Children. Five Tips from a Psychologist and Child Counsellor www.savethechildren.org.uk/blogs/2022/how-to-talk-to-children-about-war.
KidsHealth. How to Talk to Your Child About the News
How to Talk to Your Child About the News (for Parents) – Nemours KidsHealth.