În lucrarea „Programe de învăţământ şi educaţie permanentă”, L. D’Hainaut susţine că: „Se acordă mai multă importanţă omului care merge decât drumului pe care îl urmează. Astăzi disciplinele sunt invadate de un gigantism care le înăbuşă, le abate de la rolul lor simplificator şi le închide în impasul hiperspecializării. Inconvenientele tot mai evidente ale compartimentării, necesitatea din ce în ce mai manifestă a unor perspective globale şi contestarea unui devotament faţă de obiect care face ca omul să fie uitat, au dus treptat la conceperea şi la promovarea a ceea ce s-a numit interdisciplinaritate.”
În vederea pregătirii copiilor pentru a face faţă cu succes provocărilor lumii contemporane, școala trebuie să pună accentul pe formarea de competenţe transversale şi transferabile.

Proiectul este o metodă interactivă de predare-învăţare care implică, de regulă, o micro-cercetare sau o investigare sistematică a unui subiect care prezintă interes pentru elevi/ copii. Învăţarea bazată pe proiect presupune colectarea de informaţii, prelucrarea şi sintetizarea acestora, interpretarea şi reflecţia personală, cooperarea în realizarea sarcinilor.

Un exemplu de învăţare pe bază de proiecte a fost derulat din săptămâna „Scoala altfel – Să ştii mai multe, să fii mai bun”, ce a avut ca temă „Călătorie prin Europa – Micul cetăţean european”, la clasa pregătitoare.

Structura proiectului, în sine, trebuie să fie o expresie a proiectării didactice moderne.

Proiectul nostru se concentrează pe competente specifice aliniate standardelor de performanță.

• Proiectul este generat de întrebări cheie ale curriculumului.
• Anumite competenţe (comunicare, colaborare etc.) sunt abordări specifice metodei proiectelor.
• Proiectul implică utilizarea continuă a unor metode de evaluare multiple, pentru a informa preșcolarii şi profesorul.
• Strategiile de instruire variate îi sprijină şi îi implică pe toţi copiii.

Scopul proiectului:

• Consolidarea şi evaluarea cunoştinţelor elevilor referitoare Uniunea Europeană şi aplicarea  acestora în diverse contexte de învăţare;
• Manifestarea interesului pentru autocunoaştere şi a atitudinii pozitive faţă de sine şi faţă de ceilalţi;
• Utilizarea abilităţilor şi a atitudinilor specifice învăţării în context şcolar;
• Dezvoltarea creativităţii şi expresivităţii limbajului oral.

Proiectul implică sarcini și activități conectate între ele, care au loc pe o perioadă de timp, de 2 săptămâni. Sunt conectate cunoștințe din arii curriculare  diferite: științe, limbă și comunicare, arte vizuale şi abilități practice, om și societate.
În cadrul proiectului elevii au avut de studiat: Ce este Uniunea Europeană? – Continentul Europa, simbolurile Uniunii Europene etc.
Rolurile pe care le-au avut: România, Franta, Italia, Irlanda, Finlanda – clasa formată din 30 de elevi a fost împărțită în 5 echipe, purtând numele țărilor menționate.
Fiecare țară (echipă) a prezentat: steagul, capitala, limbă vorbită, salutul, personalități, obiective culturale, turistice, mâncare tradițională etc.
Copiii își demonstrează cunoștințele și competențele prin produse sau execuții publicate, prezentate sau afișate.

Procesul evaluativ este mai complex, în cazul învățării bazate pe proiecte, decât în abordarea tradițională. Se evaluează analiza nevoilor de învățare ale copiilor, învățarea strategică, demonstrarea înțelegerii.

Voi enumera metode de evaluare și instrumentele specifice: Diagrama Wenn, Știu-Vreau să știu-Am învățat, pe care am folosit-o la debutul proiectului; Explozia stelară; Metoda cadranelor; Reflecția – la sfârșitul proiectului, am inițiat o convorbire cu copiii, prin intermediul căreia am evaluat măsura în care au fost realizate obiectivele proiectului.

Elevii sunt recompensați cu stimulente, simboluri, steluţe galbene, ecusoane, aprecieri verbale, ce îi motivează, iar competiția între echipe educă, treptat, abilități de colaborare și autonomie. Fiecare echipă are un panou, pe care se afișează simboluri, în funcție de rezultatele colaborării, în diferite momente. La finalul proiectului, se numără simbolurile fiecărei echipe, se așează în corespondență și se evidențiază, astfel, locul fiecărei echipe, respectiv calitatea activității de grup. Capacitățile cognitive se evaluează și în activitatea de grup și în cea independentă, iar copiii percep și activitatea independentă, ca pe o contribuție la succesul echipei. Aceste comportamente se evaluează pe tot parcursul proiectului.

În concluzie, metoda învățării bazată pe proiecte aduce beneficii însemnate, nu doar în planul achizițiilor cognitive, ci, mai ales, în planul dezvoltării socio-emoționale a copilului.

Achizițiile se reflectă în comportamente sociale.

Astfel, copilul interacționează, din proprie inițiativă, cu copii de aceeași vârstă și de vârste apropiate, în conjuncturi diferite, cere/ oferă ajutor altor copii, cooperează în activitățile de grup, propune idei/ soluții pentru rezolvarea unei sarcini de grup, fără a solicita ajutorul adultului, corelează acțiunile sale, cu ale altor copii, identifică emoțiile proprii și pe ale altora, își exprimă verbal trăirile.

Bibliografie:
1. MECTS -„Programa pentru disciplinele: Comunicare în limba romană, Matematică şi explorarea mediului, , Dezvoltare personală , Muzica si miscare,  Arte vizuale şi Abilitati practice, aprobată prin ordinul ministrului nr.  3.371 din 12 martie2 013.
2. Curs formare: “Organizarea interdisciplinară a ofertelor de învăţare pentru formarea competentelor cheie la scolarii din clasele I-IV” – program de formare continuă de tip “blended learning” pentru cadrele didactice din învătământul primar;
3. Ioan Serdean, “Didactica limbii romane in scoala primara”, Bucuresti , Editura Teora, 1998.
Nuţă, Silvia, Metodica predării limbii române, în clasele primare, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2000
4. Manea Alexandra, Matache Claudia, Ioan Liliana, Ruse Clara –„Ghid practic pentru clasa pregatitoare”- Ed. Delta Cart Educational-Pitesti 2012
5. Coralia Matei, ,, Prietenul meu pe drumul cunoasterii”- Ed. Crepuscul, Ploiesti.