Holocaustul reprezintă, fără nicio urmă de îndoială, una din marile tragedii ale secolului trecut. Moartea în lagărele de exterminare naziste a peste 6 milioane de evrei, tragediile suferite de poporul evreu, dar și alte națiuni ale Europei de Est (țigani, ruși, ucraineni, polonezi etc.) reprezintă o pagină neagră în istoria și așa deosebit de întunecată a secolului XX. Problematica Holocaustului este o temă importantă în predarea-învățarea istoriei. Îi oferă cadrului didactic un prilej să se asigure că, prin activitatea de formare a noilor generații, conștientizăm cu toții, ca societate, faptul că asemenea tragedii nu trebuie să se mai repete niciodată. Acest lucru poate fi mai ușor de realizat cu ajutorul unor proiecte informale gândite de cadrul didactic și aplicate de-a lungul unei perioade mai îndelungat, un semestru sau un an școlar, împreună cu mai mulți elevi din unitatea școlară, de preferință din clase și de vârste diferite.
În această perspectivă, la Colegiul Național „Moise Nicoară” au fost implementate în ultimii ani de către Catedra de istorie o serie de proiecte având ca tematică diferite aspecte ale Holocaustului, care au făcut obiectul și unor cereri de finanțare aplicate de către cadrele didactice și aprobate de către Institutul Olga Lengyel din New York.
În anul școlar 2020-2021, s-a urmărit desfășurarea unui proiect care își propunea analiza Holocaustului din perspectiva încălcării drepturilor omului. Intitulat „Holocaustul a început prin discriminare!” și coordonat de profesorul de istorie Duma Sergiu, proiectul a pornit de la o idee simplă, aceea că Holocaustul nu a fost un eveniment spontan început în ianuarie 1942, atunci când s-a decis aplicarea Soluției Finale, ci din contră el a început mult mai devreme și s-a desfășurat pe mai multe planuri, din care „Soluția Finală” reprezintă doar ultima parte a sa și cea mai tragică dintre toate. Obiectivul general al proiectului a fost conștientizarea elevilor cu privire la pericolele încălcării drepturilor omului și mai ales consecințele acestor acțiuni având la bază exemplele oferite din plin de istoria secolului XX și în mod particular de istoria celui de-Al Doilea Război Mondial.
Alte obiective ale proiectului au fost:
- Analizarea unor situații în acord/ dezacord cu valorile și principiile societății interculturale;
- Înțelegerea importanței manifestării unei atitudini pozitive față de sine și față de ceilalți, față de identitatea culturală proprie și față de identitatea celor care aparțin unor culturi diferite;
- Identificarea consecințelor directe ale încălcării drepturilor fundamentale ale oamenilor;
- Înțelegerea conceptelor de toleranță, empatie, altruism drept chei ale succesului personal în viață.
Situația specială a ultimilor doi ani a dus la prelungirea duratei de implementare, astfel că proiectul s-a s-a desfășurat la Colegiul Național „Moise Nicoară” Arad, în perioada februarie 2020 – mai 2021, dar a necesitat și schimbarea modului de derulare al proiectului, din desfășurarea față – în față în incinta unității școlare, în spațiul online, fiind utilizate platforme online din domeniul educației, precum și soluții de comunicare online.
„Adolescența și gestionarea conflictelor”, „Holocaustul și încălcarea drepturilor omului”, „Agresivitate și violență în lumea în care trăiesc” sunt activitățile propuse în proiect și realizate de elevii claselor de liceu. Activitățile au cuprins mai multe teme referitoare la diferite tipuri de discriminare. În proiect au fost implicați aproximativ 240 de elevi și 7 cadre didactice.
Acestea au fost gândite special pentru dezvoltarea unor atitudini pozitive față de sine și față de ceilalți respectiv examinarea consecințelor directe și indirecte ale acțiunii umane și a impactului acestor consecințe asupra celor din jurul nostru, valori și atitudini care trebuie dezvoltate în cadrul orelor de Istorie, conform programelor școlare în vigoare.
Caracterul divers al proiectului este relevat prin activitățile implementate în cadrul său:
- Holocaustul în literatură, activitate realizată de elevii clasei a X-a , care a provocat elevii să găsească răspunsuri la două provocări „Cel mai rău lucru/ cel mai bun lucru care mi s-a întâmplat săptămâna acesta a fost…” De asemenea, prin exercițiile de construire și rezolvare a unui conflict plecând de la stereotipii atitudinale bazate pe religie, etnie, sex, profesie elevii au realizat o călătorie în timp, spațiu, literatură, cinematografie.
- Holocaustul și încălcarea drepturilor omului a urmărit de asemenea confruntarea elevilor cu diverse situații de încălcare a drepturilor omului în timpul Holocaustului și în prezent. Dreptul de a circula în mod liber; dreptul la muncă; dreptul la libertatea gândirii, de conștiință și religie, dreptul la învățătură, dreptul la viață, la libertate și la securitatea persoanei au fost supuse unei ample dezbateri de către elevii clasei a XI-a, sub motto: Atunci și acum.
- Formele de manifestare ale antisemitismului contemporan nu au fost nici ele neglijate. Elevii clasei a X-a au identificate în cadrul activității Agresivitate și violență în lumea în care trăiesc consecințe ale acțiunilor antisemite în SUA, Franța, România și în același timp au încercat să găsească multiple răspunsuri pentru următoarea afirmație: Antisemitismul va fi o problemă în lume și în viitor.
Pentru obținerea feedback-ului la finalul fiecărei activități a existat o mică discuție de consolidare a celor învățate, activitate în cadrul căreia elevii au avut ocazia să își expună propriile puncte de vedere și eventualele nelămuriri. Profesorii coordonatori au propus elevilor următoarea situație: Imaginați- vă că oricare dintre voi ar fi putut fi un evreu în timpul celui de al doilea război mondial. Cum v-ați fi simțit? Au fost discuții despre toleranță și empatie, care au avut rolul de a accentua ideea că în viață nu avem atât de ales, cât de acceptat pe cei din jur: de la colectivul clasei în care intrăm și pe ai cărui membrii nu-i putem alege, la profesorii care ne sunt dați, la membrii familiei, grupul de prieteni, colegii de serviciu etc.
În final, proiectul a fost un real succes, fapt dovedit de gradul de implicare al elevilor, de feedback-ul oferit de aceștia și de materialele realizate în urma proiectului. Realizarea lui a dovedit încă odată că sarcina unui profesor nu este numai aceea de a preda anumite conținuturi într-o formă mai mult, sau mai puțin interesantă, ci de a forma competențe, de a convinge elevii de importanța lecțiilor oferite de trecut, de imperativul necesar de a nu mai repeta tragediile acestuia și de faptul că suferința provocată oricărui om este în sine o tragedie care nu trebuie să se întâmple.