În prezent, eficiența integrării materialelor video în educație nu mai constituie un element de incertitudine în rândul specialiștilor în domeniu, aceasta fiind deja demonstrată de multiple cercetări științifice. Studiile în acest sens au indicat faptul că videoclipurile educaționale reprezintă instrumente de învățare cu un nivel ridicat de productivitate (Zhang et al., 2006; Guo et al., 2014), ce pot fi utilizate în cadrul oricărei discipline de studiu (Rackaway, 2012; Hsin & Cigas, 2013), contribuind astfel la îmbunătățirea performanței academice (Boyle, 1997; Mayer, 2009). Cu toate acestea, simpla prezentare a informațiilor în format video nu va conduce în mod automat la o învățare de profunzime (Karppinen, 2005). Anterior integrării materialelor video în cadrul lecției, este necesară evaluarea potențialului educativ al acestora și analiza unor variabile multiple, precum relevanța pentru tema lecției, concordanța cu obiectivele lecției și cu nivelul de pregătire al elevilor etc. Totodată, un aspect important ce trebuie luat în considerare în momentul determinării eficienței unui material video este reprezentat de tipul de videoclip ce urmează a fi utilizat, și anume, liniar sau interactiv. Conform lui Ertelt et al. (2006), utilizarea videoclipurilor liniare poate conduce uneori la o învățare superficială și la o atitudine pasivă în raport cu informațiile prezentate, pe când videoclipurile interactive (VI) încurajează învățarea activă și contribuie la stimularea interesului elevilor (Gedera & Zalipur, 2018).

Ce sunt materialele video interactive?

Spre deosebire de videoclipurile liniare (/tradiționale), ce oferă privitorilor funcții limitate, precum pornirea, întreruperea sau derularea conținutului, videoclipurile interactive permit utilizatorilor să interacționeze cu materialul video printr-o varietate de instrumente, în mod similar modului în care ar interacționa cu un conținut web.

În general, VI fac referire la conținuturile video în format digital, ce permit privitorilor să interacționeze cu materialul prezentat. VI sunt redate în mod similar materialelor video obișnuite, însă includ ”hotspoturi” (puncte de interes), care efectuează o anumită acțiune în momentul în care se face click pe acestea (videoclipul poate afișa informații despre obiectul pe care s-a făcut click, poate „sări” la o altă secvență a videoclipului, poate deschide un alt fișier etc.) (Christensson, 2011).

În domeniul educațional, VI pot fi definite astfel:
„VI sunt videoclipuri ce încorporează secvențe de învățare interactivă, ce susțin învățarea profundă. […]. VI cu scop educațional sunt create prin manipularea și editarea conținutului video, astfel încât să includă momente în care elevilor li se solicită să întrerupă videoclipul și să se angajeze într-o activitate de învățare.” (Gedera & Zalipur, 2018)

Care sunt funcționalitățile filmelor interactive?

Așa cum a fost menționat anterior, în timp ce videoclipurile liniare permit interacțiuni limitate, de tipul „redare”, „pauză” și „reluare”, VI permit interacțiunea cu materialul prezentat printr-o multitudine de funcționalități, printre care:

• Puncte de interes (“Hotspots”) – zone pe care se poate face click într-un videoclip (prin funcția “hyperlink”) și care fie conduc utilizatorul spre o pagină web separată, fie dezvăluie informații suplimentare cu privire la elementul care a fost accesat;
• Vizualizare 360° – opțiunea de a „trage” ecranul într-un cadru video, astfel încât să poată fi observat din toate unghiurile de vizualizare;
• Suprapuneri (“Overlays”) – posibilitatea adăugării  unor elemente de tip text, imagini, hărți etc. peste un alt conținut media;
• Declanșatoare periodice (“Time triggers”) – selectarea unor acțiuni/„evenimente” specifice (spre exemplu, apariția unor întrebări, îndemnuri etc.) care să se declanșeze în timpul redării videoclipului, fără ca utilizatorul să fie nevoit să dea click pe un anumit conținut;
• Ramificarea conținutului (“Branching”) – tehnică ce permite utilizatorilor să aleagă un anumit „traseu” în cadrul materialului video, conducându-i astfel pe diferite căi de vizionare a VI, în funcție de opțiunile pe care le selectează;
• Elemente precum sondaje, chestionare, instrumente de evaluare, jocuri – solicită sau permit utilizatorilor să răspundă la diverse întrebări, să acceseze anumite jocuri în acord cu tema VI etc. și pot fi introduse în orice moment al VI, în funcție de scopul pentru care acesta a fost proiectat.

Care sunt avantajele utilizării materialelor video interactive?

Alături de funcționalitățile multiple ce pot fi integrate în cadrul VI, utilizarea acestora include o serie de alte beneficii, precum:

• VI sporesc durata de atenție a utilizatorilor (Sassara, 2020);
• utilizatorii trec de la a fi receptori pasivi la posibilitatea de a participa la propria învățare, în moduri diverse și eficiente (Zalipour, 2016);
• VI contribuie la sporirea nivelului de retenție a informațiilor prezentate (He et al., 2012; Lloyd & Robertson, 2012);
• VI îmbunătățesc gândirea vizuală a utilizatorilor (Hassan & Obeidat, 2022);
• VI prezintă un nivel ridicat de flexibilitate în ceea ce privește integrarea în activitățile de învățare, acestea putând fi încorporate atât în activitățile de la clasă, cât și într-un curs digital mai amplu, și putând constitui, de asemenea, o activitate de microînvățare (“microlearning”) de sine-stătătoare (Murray, 2017);
• cele mai multe platforme pentru realizarea VI permit colectarea anumitor date cu privire la interacțiunile utilizatorilor cu materialul video (gradul de parcurgere al conținutului din cadrul unui VI, din partea fiecărui utilizator, măsura în care au fost îndeplinite anumite sarcini de lucru încorporate în VI etc.);
• VI pot fi accesate de pe dispozitive variate (computer, telefon, tabletă);
• VI pot fi utilizate în mod eficient ca resurse educaționale deschise (RED) (vezi Istrate, 2021).

Ce platforme digitale permit crearea de video interactive?

În mediul online, sunt disponibile multiple analize comparative (ex.: COTU, 2022; Hihaho, 2023) ale platformelor digitale ce permit elaborarea VI, unele dintre aceste analize cuprinzând peste 30 de astfel de platforme. În continuare însă, vor fi exemplificate doar o parte dintre acestea, selecția lor pornind de la criterii precum nivelul de popularitate și gradul de compatibilitate cu utilizarea în mediul educațional.

EdPuzzle (edpuzzle.com)

EdPuzzle este o platformă interactivă concepută pentru a fi utilizată în mediul educațional. Platforma permite editarea fie a unui material video încărcat din dispozitivul utilizatorului, fie a unui videoclip disponibil pe YouTube sau editat deja de un alt utilizator. Declanșatoarele periodice (“Time triggers”) sunt principala funcționalitate de care dispune această platformă, EdPuzzle permițând selectarea unor momente din cadrul videoclipului în care să se declanșeze anumite acțiuni (redarea unei înregistrări, apariția unei întrebări etc.). Cadrul didactic poate urmări, de asemenea, progresul elevilor în parcurgerea unui videoclipului și completarea răspunsurilor și poate evalua activitatea acestora. Totodată, EdPuzzle permite crearea de clase virtuale, ce pot fi, la rândul lor, sincronizate cu ale sisteme de management al învățării (LMS-uri), precum Google Classroom, Microsoft Teams, Moodle etc.

FeedbackFruits (feedbackfruits.com)

Această platformă pune la dispoziție mai multe instrumente interactive, ce pot fi utilizate atât pentru predarea sincronă, cât și asincronă. Alături de crearea de quizuri, slide-uri sau spații de discuție online, FeedbackFruits permite și realizarea de VI. În elaborarea acestora, pot fi integrate întrebări, înregistrări vocale și fluxuri de discuții și pot fi atașate documente sau imagini. Platforma permite monitorizarea și notarea elevilor și poate fi sincronizată cu alte LMS-uri.

Nearpod (nearpod.com)

Nearpod este o platformă dedicată creării de lecții online bazate pe diapozitive (slide-uri), ce pot conține VI. Pe platformă, pot fi încărcate propriile videoclipuri sau pot fi selectate materiale video disponibile pe YouTube și BBC Worldwide. Nearpod include multiple funcționalități în editarea videoclipurilor, printre care și opțiunea de ramificare a conținutului (“Branching”).  De asemenea, platforma pune la dispoziție o serie de șabloane de la care utilizatorul poate porni în crearea lecției interactive. Similar aplicațiilor EdPuzzle și FeedbackFruits, Nearpod permite accesarea unor informații în timp real cu privire la progresul și performanța elevilor (/beneficiarilor finali) în cadrul lecției interactive. Spre deosebire însă de EdPuzzle, Nearpod include mai multe funcționalități în editarea videoclipurilor, printre care și opțiunea de ramificare a conținutului (“Branching”).

PlayPosit (go.playposit.com)

PlayPosit oferă utilizatorilor un mediu de învățare online, în cadrul căruia învățarea se produce prin intermediul parcurgerii VI. Platforma permite integrarea în cadrul VI a unor elemente multiple, precum imagini, înregistrări audio, întrebări etc. Asemeni celor trei platforme prezentate anterior, Playposit permite monitorizarea în timp real a progresului elevilor.

ThingLink (thinglink.com)

Platforma ThingLink permite crearea mai multor tipuri de conținut interactiv, printre care și VI. În cadrul VI, pot fi introduse diverse tipuri de elemente (text, conținut de pe un alt website, sondaje etc.), toate acestea deschizându-se ca ferestre pop-up, prin accesarea unui indicator (“pin”). Funcționalitățile principale ale acestei platforme sunt posibilitatea de vizualizare 360° și hotspoturile. Cu toate că nu a fost concepută special pentru a fi utilizată în mediul educațional, ThingLink poate fi integrată cu succes în activitățile de învățare.

Exemplu de video interactiv în scop educațional, elaborat pe platforma PlayPosit

ESL – Vocabulary – At the Restaurant (app.playpos.it/go/share/1769921/1642258/0/0/ESL–Vocabulary–At-the-RESTAURANT-) 

Videoclipul interactiv a fost elaborat spre a fi utilizat în învățarea limbii engleze ca limbă străină, cu scopul de a consolida noțiunile de vocabular pe tema „La Restaurant” (“At the Restaurant”). Conținutul materialului video este potrivit nivelului de studii liceal.
Noțiunile de vocabular din limba engleză a căror consolidare este dorită prin intermediul acestui videoclip includ expresii/termeni precum: „eat out”, „make a reservation”, „book”,„I’d like”, „I’ll have a”, „menu”, „specials”, „side dish” etc.

Realizarea videoclipului a pornit de la următoarea sursă, disponibilă pe platforma YouTube:
youtube.com/results?search_query=at+the+restaurant+conversation

În cadrul platformei PlayPosit, videoclipului preluat de pe YouTube i-a fost redusă durata de la 14:36 la 7:34 minute. Eliminarea anumitor secvențe s-a realizat utilizând opțiunile „Video Segments” – „Crop out”. Prin intermediul opțiunilor „Interactions” – „Add interaction”, pe parcursul videoclipului au fost inserate întrebări cu variante multiple de răspuns, itemi de completare și un sondaj.

Bibliografie

Boyle, T. (1997). Design for multimedia learning. Prentice-Hall, Inc.
Christensson, P. (2011). Interactive Video Definition. TechTerms., La: techterms.com
COTU (2023). Software for Interactive Video: A Comparison of 37 Platforms., La: cotu.tv/software-for-interactive-video/
Ertelt, A., Renkl, A., & Spada, H. (2006). Making a difference: exploiting the full potential of instructionally designed on-screen videos. Proceedings of the 7th International Conference on Learning Sciences (pp.154-160). International Society of the Learning Sciences
Gedera, D., & Zalipour, A. (2018). Use of interactive video for teaching and learning. În Campbell, M., Willems, J., Adachi, C., Blake, D., Doherty, I., Krishnan, S., Macfarlane, S., Ngo, L., O’Donnell, M., Palmer, S., Riddell, L., Story, I., Suri, H., & Tai, J. (Eds.).  Open Oceans: Learning without borders. Proceedings ASCILITE 2018 Geelong: 362-367
Guo, P. J.; Kim, J.; Rubin, R. (2014). How Video Production Affects Student Engagement; ACM Press, DOI: 10.1145/2556325.2566239
Hassan, S., & Obeidat, H. (2022). The Effectiveness of Using Interactive Video on Teaching Social and National Education in Developing Students Visual Thinking. Journal of Positive School Psychology., 6 (6): 6219-6230
He, Y.; Swenson, S.; Lents, N. (2012). Online Video Tutorials Increase Learning of Difficult Concepts in an Undergraduate Analytical Chemistry Course. Journal of Chemical Education, 89 (9): 1128– 1132,  DOI: 10.1021/ed200685p
Hihaho (2023). Interactive Video Platforms, Software, and Tools in a comprehensive list. La: hihaho.com/blog/interactive-video-software-tools-platforms/#alternative-stornaway-14688  
Hsin, W. J., & Cigas, J. (2013). Short videos improve student learning in online education. Journal of Computing Sciences in Colleges, 28(5): 253-259
Istrate, O. (2021). Resurse educaționale deschise. Revista Profesorului., La: revistaprofesorului.ro/resurse-educationale-deschise/
Karppinen, P. (2005). Meaningful learning with digital and online videos: Theoretical perspectives. AACE Journal, 13(3): 233-250
Lloyd, S. A.; Robertson, C. L. (2012). Screencast Tutorials Enhance Student Learning of Statistics. Teaching of Psychology,  39 (1): 67– 71,  DOI: 10.1177/0098628311430640
Mayer, R. E. (2009). Multimedia learning (2nd ed.). Cambridge University Press
Murray, M. (2017). Four Benefits of Interactive Video for Learning. Training Industry. La: trainingindustry.com/magazine/july-aug-2017/four-benefits-of-interactive-video-for-learning/
Rackaway, C. (2012). Video killed the textbook star? Use of multimedia supplements to enhance student learning. Journal of Political Science Education, 8(2): 189-200
Sassara, C. (2020). 5 Benefits of Implementing Interactive Video into Your Marketing Strategy. VMG Studios., La: blog.vmgstudios.com/interactive-video-marketing-benefits
Zalipour, A. (2016). Learning through screen and the learner’s emotional knowledge. Association of Visual Pedagogies. Zagreb, Croatia.
Zhang, D.; Zhou, L.; Briggs, R. O.; Nunamaker, J. F. (2006). Instructional Video in E-Learning: Assessing the Impact of Interactive Video on Learning Effectiveness. Information & Management. 43 (1),  15– 27,  DOI: 10.1016/j.im.2005.01.004