Deși, în anul 2020, utilizarea calculatorului și, mai larg, a tehnologiilor digitale în educația preșcolară continua să genereze dezbateri privind oportunitatea, limitele și potențialele sale efecte asupra dezvoltării copilului, preocuparea pentru rolul dispozitivelor tehnologice în educația timpurie are o istorie mai îndelungată (Munteanu, 2025). Dezbaterea privind utilizarea acestora în învățământul preșcolar s-a conturat încă din anii 1980 și a evoluat progresiv, pe măsura diversificării tehnologiilor și a acumulării rezultatelor cercetărilor din domeniu (Konca și Koşalan, 2017).

În literatura de specialitate, Cuffaro (1984), Hohmann (1998), Healey (1998), Yelland (1999) și Haugland (2000) au exprimat rezerve cu privire la introducerea computerelor în experiențele educaționale ale copiilor mici, semnalând posibile consecințe asupra capacității de concentrare, dezvoltării sociale și altor dimensiuni ale dezvoltării timpurii. Pe de altă parte, cercetările dezvoltate ulterior au contribuit la conturarea unei perspective mai nuanțate asupra utilizării tehnologiei în educația timpurie. Hutinger și Johanson (2000), Downes (2002), Clements și Sarama (2003), Lankshear și Knobel (2003), Plowman și Stephen (2005), Buckleitner și Pake (2008) și Stephen (2013) au evidențiat potențialul educațional al computerelor atunci când acestea sunt utilizate în mod adecvat vârstei, integrate în activități cu finalitate pedagogică și valorificate sub îndrumarea cadrului didactic.

În această perspectivă, un rol esențial în utilizarea corectă și eficientă a tehnologiei în educația timpurie revine cadrului didactic. Tehnologia nu reprezintă, în sine, o garanție a calității procesului educațional, valoarea sa pedagogică fiind determinată de modul în care este selectată, adaptată și integrată în raport cu particularitățile de vârstă și cu obiectivele curriculare. Așadar, resursele digitale utilizate în activitățile cu preșcolarii, trebuie să fie adecvate nivelului de dezvoltare al copiilor, accesibile acestora și corelate cu conținuturile și finalitățile educaționale prevăzute de curriculum. Prin urmare, privim tehnologia ca pe un instrument pedagogic aflat la dispoziția cadrului didactic, și nu ca un scop în sine.

Un exemplu relevant de integrare pedagogică a tehnologiei în activitățile desfășurate cu preșcolarii pe care l-am desfășurat a fost utilizarea platformei Colorillo, un instrument digital de creație și colaborare vizuală. Valorificarea acestei resurse în activitățile educaționale nu urmărește substituirea activităților plastice tradiționale, ci extinderea posibilităților de exprimare și creație ale copiilor prin intermediul unui mediu digital interactiv. În cadrul activităților desfășurate cu preșcolarii, Colorillo a fost utilizat în contexte educaționale în care preșcolarii au avut sarcina de a desena, colora, să exploreze forme și culori sau să contribuie la realizarea unor produse vizuale comune.

Un avantaj important al utilizării unei astfel de resurse îl reprezintă caracterul interactiv și posibilitatea de a implica simultan copiii în realizarea unui produs vizual. Această modalitate de lucru poate susține participarea activă, exprimarea creativă și colaborarea, oferind totodată cadrului didactic posibilitatea de a observa produsele realizate și nivelul de implicare al copiilor. În acest sens, tehnologia devine un instrument prin care o activitate familiară – desenul și exprimarea artistică – poate fi valorificată într-o formă diferită, adaptată mediului digital.

Experiența practică demonstrează, prin urmare, că tehnologia poate completa metodele și mijloacele didactice tradiționale, oferind contexte suplimentare pentru explorare, creație și comunicare. Importantă nu este utilizarea tehnologiei în sine, ci capacitatea cadrului didactic de a transforma resursa digitală într-un mijloc adecvat pentru atingerea unor obiective educaționale și pentru obținerea unor rezultate care pot fi observate și evaluate.

Un alt exemplu de integrare a tehnologiei în activitățile cu preșcolarii îl constituie utilizarea platformei Wordwall pentru consolidarea și evaluarea cunoștințelor dobândite. Spre deosebire de situațiile în care resursa digitală este utilizată exclusiv pentru prezentarea unui conținut, în acest caz copiii sunt implicați activ în rezolvarea sarcinilor și în verificarea propriilor răspunsuri. De exemplu, după desfășurarea unei activități privind florile de primăvară, copiii au identificat și denumit florile prezentate, au observat caracteristicile acestora și au realizat sarcini concrete de clasificare și numărare. Ulterior, pentru consolidarea achizițiilor, am utilizat Wordwall prin intermediul unor exerciții interactive în care copiii au avut sarcina să recunoască imaginile, să asocieze elementele corespunzătoare, să aleagă răspunsul corect sau să stabilească numărul de elemente prezentate. Din perspectiva experienței practice, este importantă și diferențierea instrumentelor digitale în funcție de gradul de implicare directă a copilului. Atât Colorillo, cât și Wordwall sunt resurse care solicită participarea activă a preșcolarului în realizarea sarcinilor, copilul interacționând nemijlocit cu conținutul și oferind un răspuns în raport cu cerința formulată. Utilizarea unor astfel de instrumente presupune însă un nivel ridicat de rigurozitate din partea cadrului didactic. În același timp, nu toate resursele digitale utilizate în activitatea didactică presupun interacțiunea directă a copilului cu tehnologia. Unele instrumente sunt valorificate cu precădere de cadrul didactic pentru elaborarea, organizarea și prezentarea conținuturilor. În această categorie pot fi incluse instrumente digitale precum FlipHTML5, StoryJumper, Book Creator și Canva, utilizate pentru elaborarea și valorificarea unor cărți digitale, prezentări, materiale vizuale, expoziții virtuale și alte produse educaționale. Această diferențiere evidențiază faptul că valoarea unei resurse digitale nu este determinată de complexitatea instrumentului, ci de raportarea sa la obiectivele educaționale și la rolul pe care îl are în activitate. Un instrument poate fi utilizat pentru a stimula acțiunea și răspunsul direct al copilului, pentru a facilita crearea unui produs sau pentru a susține prezentarea și valorificarea unor conținuturi.

În concluzie, integrarea tehnologiei în educația timpurie trebuie înțeleasă ca un proces pedagogic intenționat, în care valoarea instrumentelor digitale este determinată de modul în care acestea sunt selectate și utilizate de cadrul didactic. Tehnologia nu substituie jocul, interacțiunea directă, metodele și materialele didactice tradiționale, ci le poate completa și diversifica, oferind contexte atractive pentru participare, explorare, creație și comunicare. În acest demers, cadrul didactic rămâne factorul determinant, iar utilizarea tehnologiei își justifică relevanța numai în măsura în care contribuie la realizarea unor experiențe de învățare semnificative și la obținerea unor rezultate educaționale observabile.

Bibliografie

1. Konca, A. S., & Koksalan, B. (2017). Preschool Children’s Interaction with ICT at Home. International Journal of Research in Education and Science, 3(2), 571–581. www.ijres.net/index.php/ijres/article/view/245.
2. Munteanu, M. L. (2025). Educația timpurie în perioada pandemiei COVID-19: schimbări și provocări generate de învățământul online. Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană.
3. Clements, D. H., & Sarama, J. (2003). Strip mining for gold: Research and policy in educational technology—A response to “Fool’s gold: A critical look at computers in childhood”. Child Development, 74(4), 1233–1235.
4.  Buckleitner, W., & Pake, J. (2008). The Computer in the Classroom: A Guide to Appropriate Use of Technology with Young Children. New York: Teachers College Press.
5.  Cuffaro, H. K. (1984). Microcomputers in education: What’s happening in early childhood classrooms? Educational Leadership, 41(6), 23–26.
6. Downes, T. (2002). Children’s and families’ experiences and use of computers in Australian homes. Contemporary Issues in Early Childhood, 3(2), 182–196.
7. Haugland, S. W. (2000). Computers and young children. ERIC Digest. ERIC Clearinghouse on Elementary and Early Childhood Education.