Stadiile dezvoltării inteligenței (Studiu)

Majoritatea psihologilor sunt de părere că există mai multe stadii ale dezvoltării inteligenței, în funcție de particularitățile anatomo-fiziologice și psihologice ale copiilor; unii accentuează faptul că inteligența se dezvoltă continuu.

Jean Piaget a menționat, în lucrarea sa, „Psihologia inteligenței”, cum vede dezvoltarea intelectuală a unui copil. Astfel, încadrează între vârsta de 0-2 ani stadiul inteligenței senzorio-motorii, când încep să se formeze schemele senzorio-motorii. Aproape de trei ani, copilul poate să cunoască și să rostească aproximativ 200 de cuvinte, prin intermediul cărora comunică.

Următorul este numit stadiul inteligenței preoperatorii, care cuprinde două substadii: substadiul gândirii simbolice și preconceptuale și substadiul gândirii intuitive. Substadiul preconceptual – la vârsta de 2-4 ani – este perioada de însușire a limbajului și a elementelor de joc. După 3 ani și jumătate, aproape de 4 ani, copilul își închipuie acțiunile desfășurate cu obiectele, în special jucării, interiorizându-le.

Benjamin Bloom considera că, până la vârsta de 4 ani, inteligența este dezvoltată 50%. Datorită acestui lucru, este foarte important ca părinții să-i hrănească corespunzător pe copii și apoi, atât ei cât și educatoarele să le îmbogățească vocabularul, capacitatea de a opera cu cuvintele și treptat să le mărească orizontul de cunoaștere.

Este o vârstă în care totul se face treptat, de la simplu la complex, fără a-i stresa, certa sau impune anumite lucruri.

Substadiul intuitiv este încadrat între vârsta de 4 până la 6-7 ani, când copilul intuiește imaginile obiectelor și fenomenelor. În plan mintal, începe să aibă loc transpuneri ale acestora, să-și însușească operațiile logice de grupare, clasificare, numărare și ordonare.

Este momentul în care noi, educatoarele, trebuie să le punem la îndemână numeroase materiale atractive și eficiente pentru a dezvolta aceste operații și să realizăm diferite jocuri de creație, toate contribuind la dezvoltarea inteligenței la preșcolari.

Stadiul inteligenței operatorii cuprinde tot două substadii. Primul este substadiul operațiilor concrete (între 6-7 ani și 11 -12 ani). Se realizează trecerea de la joc la activitatea școlară, însă memorarea mecanică persistă, fapt pentru care consider că este necesar să explicăm cuvintele și expresiile necunoscute în textele pe care le abordăm, dar și pe cele care le folosim atunci când predăm, adică să utilizăm termeni pe înțelesul copiilor, cu toate că în metodicile de predare sunt termeni științifici, dar greoi în același timp pentru ei.

Treptat, copilul își interiorizează acțiunile externe, prin contactul direct cu lucrurile și fenomenele, care se transformă în operații concrete, ducând la alcătuirea conceptelor. Activitatea școlară trebuie să fie centrată pe elev, baza să se pună pe efectuarea de operații reversibile, pe analiză și sinteză. Odată veniți la școala, copiii observă că nu mai este ca acasă, când programul este lejer (uneori se roagă de părinți să fie lăsați să facă anumite lucruri, aceștia adesea cedând rugăminților acestora) ci trebuie să respecte regulile clasei, de exemplu, reguli de conduită, programul școlii, însușindu-și trăsături pozitive de caracter și voință.

Începe să conștientizeze normele morale, ca aproape de 11 ani să treacă de la morala eteronomă la cea autonomă, pe care cei mari i-o direcționează. Modelele din viață lui constituie un rol important, având chiar și unul preferat, ales dintre cadrele didactice care le predă la clasa, prieteni, persoane apropiate, părinți, bunici etc. Însușirile pozitive de voință și caracter pot fi dezvoltate prin lecturarea unor texte cu personaje care fac lucruri bune, prin recunoașterea greșelilor făcute și îndreptarea acestora, prin învățarea acestora cum că nu este bine să mintă, că adevărul iese întotdeauna la iveală etc.

O greșeală pe care o fac în special părinții este aceea că încearcă să le promită cadouri în schimbul a unor lucruri simple realizate de copii, făcându-i astfel uneori să mintă pentru a obține ce vor.

Substadiul operațiilor formale cuprinde gândirea abstractă, realizarea de transformări, combinări, elevul conștientizează de ce un anumit lucru se întâmplă, deoarece a crescut, are între 11 și 16 ani. În perioada preadolescenței, imaginația creatoare, percepția analitică și memorarea logică predomină, începe să interpreteze situații sau lucruri, să critice, să gândească teoretic, adresează întrebări, cere lămuriri, dorește să primească din ce în ce mai multe informații.

Pentru a-i pregăti pe elevi pentru următorul stadiu, este necesar să-i ajutăm să știe cum să demonstreze, să argumenteze, să explice, să realizeze diferite experimente etc.

Ultimul stadiu este numit de Piaget stadiul inteligenței reflexive sau vârsta teoriilor. În această perioadă, tânărul se concentrează mai mult asupra școlii, își dorește să devină cineva, începe să ia decizii, gândirea devine critică, se dezvoltă capacitatea de a formula și verifica diverse ipoteze, manifestă interes spre anumite domenii precum: literatură, știință etc.

Și în această perioadă, rolul părinților este important, deoarece cadrele didactice se ocupă de educarea acestuia la școala, mulți elevi însă în realitate nu țin cont de acestea, fapt care se datorează indiferenței din partea unor părinți care oferă un program lejer care îl petrec cu diferite persoane, care uneori au o influență negativă.

Benjamin Bloom scria, în lucrarea sa intitulată „Stability and Chance in Human Characteristies”, că 50 de procente din potențialul inteligenței se remarcă la vârsta de 4 ani, 30 de procente se mai adaugă la 8 ani, ca la 12 ani să se manifeste un procentaj de 92 la sută, la 16 ani procesul de dezvoltare a inteligenței limitându-se.

J.Larmat afirma că, pe la vârsta de 12-13 ani, „sub influența procesului învățării, ramificațiile dendrice și conexiunile dintre celulele creierului ating talia limită”. Consider că, prin învățare și exercițiu, elevii vor continua să învețe logic și nu mecanic. Dezvoltarea inteligenței se diminuează începând cu 17-18 ani, de aceea trebuie să-i ajutăm pe copii să stimuleze inteligența creativă prin insuflarea pasiunii pentru diferite domenii și lărgirea orizontului de cunoaștere.

Bibliografie:
Bloom, Benjamin, Stability and Chance in Human Characteristies, Ed.John Wily, New York, 1966.
Larmat, J., Stability and Chance in Human Characteristies, Ed.John Wily, New York, 1966.
Piaget, Jean, Psihologia inteligenței, Editura Științifică, 1965.

Accesări: 1.462

Articole asemănătoare