Formarea profesională continuă a personalului didactic este din ce în ce mai vizibilă atât la nivel european, cât și la nivel național. Se accentuează rolul său în creșterea calității muncii și a vieții, nefiind privită doar ca modalitate de dezvoltare personală a cadrelor didactice. Formarea continuă se dorește a fi implementată ca un proces de lungă durată și învățare permanentă, fără întrerupere, care permite fiecarui cadru didactic să se adapteze în mod real la cerințele profesionale.

Aderarea României la Uniunea Europeană a avut deosebită însemnătate la apariția, în toate domeniile vieţii, a unei relații de interdependenţă între ţara noastră şi alte ţări europene.  Și în cazul învăţământului, acesta trebuie  să  se  alinieze  exigenţelor  impuse,  raportându-se permanent la evoluţiile  europene.

Ca și obiective strategice pe termen lung ale UE în domeniul educației și formării profesionale, stabilite de către Consiliul European, se evidențiază realizarea în practică a învățării pe tot parcursul vieții și a mobilității, îmbunătățirea calității și a eficienței educației și formării, promovarea echității, a coeziunii sociale și a cetățeniei active, consolidarea creativității și inovației, inclusiv a antreprenoriatului, la toate nivelurile de educație și de formare profesională. Este clar faptul că rolul profesorilor, pregătirea şi dezvoltarea carierei acestora constituie priorități cheie pentru instituțiile europene. Se cuvine ca formarea profesorului să se situeze la un nivel înalt şi să fie sprijinită de instituţiile unde profesorul este sau urmează să fie angajat. Rolul său în pregătirea elevilor de a deveni cetățeni ai Uniunii Europene îl determină la o bună pregătire în cunoașterea și respectarea diferitelor culture, identificarea valorilor comune.

Pe plan european se iau în considerare elemente fundamentale, precum asigurarea pregătirii universitare a cadrelor didactice. Cadrele didactice nu pot acționa singure, au nevoie de un real suport în această direcție. Se  acordă prioritate  dezvoltării respectului  reciproc  şi  recunoaşterii  competenţelor  şi  calificărilor  profesorilor  între statele membre. Cadrele didactice trebuie să fie absolvenţi ai instituţiilor de învăţământ superior sau echivalentul lor, fiecare trebuie să aibă posibilitatea de a-şi continua studiile până la cel mai înalt nivel pentru a-şi dezvolta competenţele profesionale şi a progresa în profesiunea sa. Educaţia cadrelor didactice este multidisciplinară, aceștia trebuie să dețină cunoștințe specific disciplinei/disciplinelor predate, cunoștințe pedagogice, abilități și competențe necesare pentru îndrumarea și ajutorul acordat elevilor, o înțelegere corespunzătoare a dimensiunii sociale și culturale a educației. De asemenea, profesia cadrului didactic este ancorată în mod substanțial în contextul învățării de-a lungul întregii vieți. Astfel, dezvoltarea profesională trebuie să continue pe toată durata carierei şi trebuie sprijinită şi încurajată de sisteme coerente la nivel naţional, regional, şi/sau local; cadrele didactice trebuie să contribuie la procesul prin care elevii lor vor deveni ei înşişi oameni care să înveţe singuri toată viaţa. Profesia cadrului didactic este o profesie mobilă. Mobilitatea trebuie să fie o componentă centrală a programelor de educaţie iniţială şi continuă a profesorilor. Aceștia ar trebui să studieze sau să lucreze în alte ţări europene în scopul dezvoltării profesionale. În realizarea mobilităților, țara gazdă le va recunoaşte statutul, iar ţara de origine va recunoaşte şi aprecia participarea. Mobilitățile realizate se referă atât la diferitele niveluri de educaţie, cât şi la alte profesii din cadrul sectorului educaţiei. Un alt principiu constă în faptul că profesia cadrului didactic este considerată o  profesie bazată pe parteneriat. Instituţiile care asigură formarea cadrelor didactice ar trebui să lucreze în parteneriat cu şcoli, societăţi economice, întreprinderi industriale, furnizori de pregătire profesională.

Guvernele statelor membre ar trebui să privească formarea cadrelor didactice nu ca pe o cheltuială, ci ca pe o investiţie, care poate produce un imens beneficiu: educaţie de calitate pentru toţi. Aceasta se corelează cu ideea şcolii pentru toţi, o şcoală care răspunde nevoilor, ritmului şi capacităţilor fiecăruia.

În acord cu cerințele educaționale actuale, întreaga gamă a programelor de formare necesită o orientare spre dobândirea a noi competențe a personalului didactic, făurite odată cu extinderea atribuțiilor școlii în comunitate și, de asemenea, cu întocmirea noilor standard pentru profesia didactică. Meseria de profesor e din ce în ce mai complexă, responsabilitatea devine mai apăsătoare, acesta reprezentând puntea dintre elevi și societatea în continuă dezvoltare. Eforturile cadrelor didactice din țară, de a- și desfășura activitatea în medii din ce în ce mai dificile, sunt susținute prin perfecționare profesională continuă, care se realizează, în principal, prin:

• programe  şi activităţi de perfecţionare a pregătirii ştiinţifice, psihopedagogice şi didactice;
• programe de formare în domeniile conducerii, îndrumării şi evaluării învăţământului;
• cursuri de pregătire şi susţinerea examenelor de obţinere a gradelor didactice II si I;
• programe de conversie profesională;
• studii corespunzătoare unei specializări din alt domeniu de licenţă.

Formarea continuă, nu numai că reprezintă o oportunitate a afirmării profesionale, dar echilibrează ideile, concepțiile noi și oferă posibilități de fixare a acestora într-o extensie practică operațională, tocmai pentru ca domeniul respective să conceorde cu aplicațiile sale reale. Întregul proces al activităţii de perfecţionare a cadrelor didactice se desfășoară pe un circuit trio metodologic: formare iniţială – formare continuă – autoformare. Sistemele moderne de învăţământ accentuează continuitatea celor trei secvenţe de instruire permanentă congruente la nivel de politică a educaţiei. Școlile sunt în multe țări europene obligate să aibă un plan de dezvoltare profesională continuă pentru întreg personalul școlii, dar mai puțin de o treime obligă cadrele didactice la nivel individual să aibă un plan personal.

Privită ca o prioritate a sistemului de învățământ, formarea profesională continuă trebuie să constituie premisa pentru realizarea unei misiuni esenţiale: cariera didactică. Personalul didactic are nevoie de construirea unei cariere didactice reale, orientate, motivante şi deschise. Privite ca agenți cheie a dezvoltării societatii, cadrele didactice trebuie să fie educate la standardele înalte, să se dezvolte continuu, să reflecteze asupra competenţelor lor şi să fie remuneraţi adecvat.

Alegerea profesiunii si a locului de muncă reflectă imaginea de sine a individului. Cei care au o imagine bună de sine tind să urmeze școli mai bune, să aleaga profesiuni cu un nivel al cerințelor educaționale mai ridicat și să exploreze mai multe posibilități de carieră. Iată de ce unul din cele mai importante elemente ale orientării vocaționale îl constitue dezvoltarea imaginii de sine, prin activități de explorare și autocunoaștere și o orientare pozitivă asupra caracteristicilor personale. Motivele alegerii unei cariere didactice de către proaspeții absolvenți pot fi diverse: influențe provenite din sânul familiei, cercul de prieteni, ori modele pozitive/ negative de cadre didactice. Bineînțeles, vocația pedagogică, pasiunea pentru activități desfășurate cu copii, oferirea unor șanse egale de învățare acestora, vacanțele pe perioade lungi sau chiar plăcerea de a studia permanent pot fi considerate motivații în vederea practicării acestei meserii.

Urmând direcţiile teoretice conturate de concepţia psiho-pedagogică a prezentului, încurajând autonomia instituţională şi creativitatea profesională, diseminând experienţele educaţionale pozitive şi valorificând la maxim competenţele didactice ale formatorilor, instituţiile care se ocupă cu pregătirea cadrelor didactice inovează, modernizează şi adaptează treptat strategiile educative de care dispun, în vederea formării şi dezvoltării competenţelor absolvenţilor.

Surse bibliografice
Laura Șerbănescu, Formarea profesională a cadrelor didactice – repere pentru managementul carierei, Editura Printech, Bucuresti, 2011;
eacea.ec.europa.eu/national-policies/eurydice/content/continuing-professional-development-teachers-working-early-childhood-and-school-education-61_ro
www.ccdvl.ro/images/docs/MULTIMEDIA/mng_carierei/MG_cariera_didactica.pdf
www.scoalaargeseana.ro/didactica-magna/246-formarea-continua-a-cadrelor-didactice-si-impactul-asupra-sistemului-educational
cronica-gaestiului.ro/archives/36174
www.qualform.snsh.ro/articole/formarea-profesionala-continua-in-invatamant-realitati-si-perspective-la-nivel-european