Sari la conținut
Revista Profesorului

Plagiatul în mediul educațional

• Alexandru Gabriel Negoiță • Școala Gimnazială Petru Rareș, Chiajna (Ilfov) • România

Plagiatul devine recurent în mai multe domenii de activitate, iar învățământul superior nu face excepție. Plagiatul este o încălcare a calității predării, cercetării și diplomelor universitare. Astfel, în Universitățile din România, profesorilor-cercetători le este interzisă orice activitate legată de această instituție pentru acte de plagiat. Obiectivul acestei cercetări este de a analiza cunoștințele studenților Universității din București cu privire la economia digitală a cunoașterii, standardele referințelor bibliografice și conceptul de plagiatul. Pentru a face acest lucru, am intervievat 128 de studenți voluntari înscriși într-un program de licență în toate domeniile de la Universitatea din București.
Rezultatele arată că majoritatea studenților folosește tehnologia ca parte a studiilor lor, peste 87,5% declarând că au participat la cursuri de metodologie de scriere științifică și deontologie academică. Studenții cunosc definiția plagiatului și riscurile implicate atunci când se angajează în această practică. Lipsa de cunoaștere a metodologiei de cercetare, etica personală defectuoasă, deficitul de documentație, presiunea din partea profesorilor pentru a termina rapid munca se numără printre cauzele plagiatului citate. Pentru a lupta împotriva plagiatului, ei sugerează achiziționarea de software anti-plagiat, disponibilitatea cărților, introducerea de cursuri de metodologie din Licență și informații despre sancțiunile aferente plagiatului.

Articol integral: Plagiatul în mediul educațional

Portofoliul profesional al cadrului didactic: fundamente teoretice și aplicații practice

• Mihaela Preda • Centrul pentru Dezvoltare și Inovare în Educație (iEdu) (Iași) • România

Articolul prezintă sintetic fundamentele teoretice ale portofoliului profesional al cadrului didactic, componentele sale esențiale și relevanța formatului digital, cu referire la modelul oferit de platforma iTeach în contextul Metodologiei-cadru aprobate prin OM nr. 3.858/2026.
Versiunea actualizată în septembrie 2026 discută și platforma Portofoliu.digital.

Articol integral: Portofoliul profesional al cadrului didactic: fundamente teoretice și aplicații practice

Garanția autenticității – între colegialitate și plagiat

• Beatrice Maria Știr • Liceul Teoretic, Filipeștii de Pădure (Prahova) • România

Se spune adesea că în spatele fiecărei lucrări de gradul I, dincolo de bibliografia obligatorie și rigoarea academică, supraviețuiește un laborator tăcut al minții. Este un spațiu populat de sute de ore de observație la ,,firul ierbii”, de entuziasmul unei ipoteze confirmate la clasă și de efortul solitar de a converti experiența didactică pură, în fundament științific. Pentru noi, cadrele didactice, etapa experimentală a unei cercetări nu reprezintă doar o bifă birocratică: ea este, în fapt, oglinda vie a muncii noastre cu elevii, o amprentă digitală a creativității și a devotamentului pedagogic. Însă ce se întâmplă atunci când această amprentă este ștearsă cu o nepăsare frapantă de o mână străină, sub paravanul unei aparente colaborări colegiale? Aceasta nu este doar o dilemă de ordin juridic, ci o reală criză de identitate a breslei, care ne obligă să reevaluăm prețul integrității într-un sistem ce funcționează, din păcate, tot mai mult pe bază de punctaje și indicatori reci de performanță.

Articol integral: Garanția autenticității – între colegialitate și plagiat

Profesorul – un expert al comunicării

• Carmen Valerica Lungu • Școala Gimnazială Sf. Cuvioasa Parascheva, Smârdan (Galați) • România

Activitatea profesorului este complexă și se desfășoară  pe trei dimensiuni: perspectiva științifică, perspectiva culturală, dar mai ales perspectiva relațională. Aceasta din urmă interferează cu subiectul articolului, anume managementul comunicării. Cadrul didactic, prin însăși natura profesiei sale, trebuie să stăpânească arta de a comunica eficient, fie cu elevii, fie cu părinții, astfel încât să ajungă un adevărat profesionist al comunicării. Comunicarea în mediul educațional are un impact major asupra procesului de învățământ și acoperă două direcții de influență și manifestare. Pe de o parte, include strategii de comunicare ce contribuie la atenuarea unui conflict și la crearea de relații constructive și, pe de altă parte, se referă  la modul în care profesorul comunică informațiile pe care elevii vor trebui să le învețe și să le valorifice.

Articol integral: Profesorul – un expert al comunicării

Stimularea interesului educatoarelor de a realiza materialul didactic cât mai creativ și original

• Cristina Alina Firă • Grădinița cu Program Prelungit Floare Albastră, Craiova (Dolj) • România

În contextul învățământului de astăzi, rolul și importanța cadrului didactic capătă o altă dimensiune datorită instruirii interactive, cât și a celei creative. Astfel, atmosfera pe care o creează profesorul în clasă reprezintă un factor cu influență majoră asupra comportamentului de învățare al copilului. Crearea climatului favorabil, a unei colaborări eficiente între profesori și preșcolari, o atmosferă caldă, afectivă, pozitivă, de exigență, dar și de înțelegere, de responsabilitate este o condiție esențială ce trebuie îndeplinită la activități.

Articol integral: Stimularea interesului educatoarelor de a realiza materialul didactic cât mai creativ și original

Relația dintre somn, alimentație și performanță școlară. Semnale simple pe care profesorul le observă.

• Lucica Geanina Vicol • Școala Gimnazială Episcop Iacov Antonovici, Bârlad (Vaslui) • România

 La școală vorbim mult despre curriculum, metode și evaluare. Vorbim mai puțin despre corpul copilului. Totuși, performanța școlară pornește din lucruri simple. Somnul și alimentația influențează direct atenția, memoria și comportamentul elevilor. Un copil obosit nu este leneș. Creierul lui funcționează în regim de avarie. Lipsa somnului scade capacitatea de concentrare, încetinește procesarea informației și crește iritabilitatea. Studiile arată că elevii care dorm sub 8 ore pe noapte au rezultate mai slabe la testele de memorie și atenție. La gimnaziu, acest deficit se vede rapid în clasă.

Articol integral: Relația dintre somn, alimentație și performanță școlară. Semnale simple pe care profesorul le observă.

E spectacol în țara lui Mură-n Gură

• Camelia Cristina Vlad • Școala Gimnazială Nr. 7, Făgăraș (Brașov) • România

În prezenta lucrare, ne concentrăm atenția asupra câtorva concepte semnificative în raport cu tema educația nonformală în context extracurricular, literatura pentru copii, artă dramatică, dezvoltare personală. Pe toate acestea le-am ancorat în arta povestirii, unde se împletesc jocurile teatrale cu cele de comunicare și de limbaj. Prin forța sa creatoare, arta povestirii poate modela comportamentul copiilor sub cinci forme: cognitiv, lingvistic, social, emoțional, atitudinal. La rândul său, arta povestirii se împletește cu artele spectacolului, fapt care îi încântă și mai mult pe micii școlari ‒ acum, actori. Punctele de legătură constau într-o poezie rară, sinonimă cu umorul fin, și într-o disciplină opțională de rang înalt. Ambele sunt dublate de măiestria poetei și de tactul învățătorului. Se vrea deschiderea unui drum presărat cu elemente ce înfrumusețează caracterele participanților la reprezentația preconizată, un drum mărginit de priveliști în care ei văd profilul adultului de mâine. Se mai vrea, prin această lucrare, înțelegerea necesității realizării profilului omului ce va coexista în societatea cunoașterii și într-o mare de tehnologii tot mai performante. Profesorul Mircea Miclea l-a conturat memorabil în patru concepte-cheie: autodisciplină, autonomie, spirit antreprenorial și gândire creatoare. Aceasta din urmă e reflecția sintagmei „design thinking” și se regăsește inclusiv în teatru, respectiv în arta povestirii. În ambele, finalul trebuie să te pună întotdeauna pe gânduri…

Articol integral: E spectacol în țara lui Mură-n Gură

Promovarea imaginii școlii prin campanii de relații publice

• Alina Panait • Școala Gimnazială George Emil Palade, Buzău (Buzău) • România

Orice organizație școlară, precum și orice persoană care lucrează în mediul educațional, în fiecare zi, trebuie să se confrunte cu noi provocări, tendințe ale vremii, să facă față unor probleme noi, să ia decizii care asigură dezvoltarea instituțională sau care precipită declinul. Pentru a se impune și diferenția în mediul educațional, organizațiile școlare trebuie să se sprijine pe anumite strategii educaționale, acestea fiind elaborate de diverși consilieri educativi sau de imagine, experți, responsabili într-o activitate anume.

Articol integral: Promovarea imaginii școlii prin campanii de relații publice

Plurilingvismul – competență esențială a educației moderne

• Violeta Diana Beciu • Liceul Tehnologic Grigore Moisil, Brăila (Brăila) • România

Articolul de față propune o reconsiderare a statutului plurilingvismului în cadrul educației formale, argumentând că acesta depășește sfera achizițiilor strict lingvistice și devine un vector al dezvoltării cognitive și al integrării transdisciplinare. Pornind de la fundamente teoretice consacrate și de la cercetări recente în neuroștiințe, lucrarea examinează modul în care repertoriul lingvistic multiplu al elevilor poate fi valorificat didactic pentru a favoriza transferul de cunoștințe între discipline și formarea unui profil de absolvent adaptat cerințelor societății contemporane.

Articol integral: Plurilingvismul – competență esențială a educației moderne

Dascălul – un Sisif al vremurilor moderne

• Lenuța Ioniță • Școala Gimnazială Nr. 1, Todirești (Iași) • România

Articolul de față propune o lectură reflexivă a rolului dascălului în educația contemporană, pornind de la experiența practică a autoarei și ancorând-o în concepte fundamentale ale psihologiei educaționale. Dincolo de funcția sa tradițională de transmitere a cunoașterii, profesorul este analizat ca factor de dezvoltare psihologică, emoțională și identitară a elevului, cu precădere în contexte de vulnerabilitate socială. Demersul argumentează că relația profesor–elev constituie un nucleu formativ cu valențe terapeutice și reparatorii, că actul didactic autentic implică observație fină, empatie și autoreflecție continuă și că transformările cele mai profunde produse de educație rămân adesea necuantificabile prin instrumentele de evaluare curente. Articolul invită la o reconsiderare a valorii adăugate reale a muncii didactice și la o înțelegere mai nuanțată a finalităților educației școlare.

Articol integral: Dascălul – un Sisif al vremurilor moderne