Plagiatul în mediul educațional
Plagiatul devine recurent în mai multe domenii de activitate, iar învățământul superior nu face excepție. Plagiatul este o încălcare a calității predării, cercetării și diplomelor universitare. Astfel, în Universitățile din România, profesorilor-cercetători le este interzisă orice activitate legată de această instituție pentru acte de plagiat. Obiectivul acestei cercetări este de a analiza cunoștințele studenților Universității din București cu privire la economia digitală a cunoașterii, standardele referințelor bibliografice și conceptul de plagiatul. Pentru a face acest lucru, am intervievat 128 de studenți voluntari înscriși într-un program de licență în toate domeniile de la Universitatea din București.
Rezultatele arată că majoritatea studenților folosește tehnologia ca parte a studiilor lor, peste 87,5% declarând că au participat la cursuri de metodologie de scriere științifică și deontologie academică. Studenții cunosc definiția plagiatului și riscurile implicate atunci când se angajează în această practică. Lipsa de cunoaștere a metodologiei de cercetare, etica personală defectuoasă, deficitul de documentație, presiunea din partea profesorilor pentru a termina rapid munca se numără printre cauzele plagiatului citate. Pentru a lupta împotriva plagiatului, ei sugerează achiziționarea de software anti-plagiat, disponibilitatea cărților, introducerea de cursuri de metodologie din Licență și informații despre sancțiunile aferente plagiatului.