Sari la conținut
Revista Profesorului

Anxietatea legată de alegerile de viață la adolescenți. Recomandări practice

• Cristiana Oprișescu • Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională, Brașov (Brașov) • România

Am constatat, în urma practicii consilierii psihologice, că mulți adolescenți suferă de anxietate. Din punct de vedere clinic, tulburările anxioase sunt caracterizate prin stări de teamă sau de îngrijorare extremă care afectează mult capacitatea copilului de a se comporta normal, deși ele sunt disproporționate în raport cu circumstanțele concrete din viața lui. Discutând cu adolescenții despre trecutul lor, despre copilărie și adolescență, am observat că unii dintre ei nu au fost învățați și ajutați de părinți și de cadre didactice să facă alegeri, să greșească și să o ia de la capăt cu alte alegeri.

Articol integral: Anxietatea legată de alegerile de viață la adolescenți. Recomandări practice

Resurse educaționale deschise

• Olimpius Istrate • Universitatea din București, Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Dep. Formarea Profesorilor (București) • România

Având în vedere posibilitățile pe care le oferă resursele educaționale deschise, precum și amploarea pe care fenomenul de digitalizare a educației a luat-o în ultimii ani, este necesară stabilirea unor puncte de sprijin pentru un eșafodaj solid, articulat pe concepte pedagogice precum transpoziție didactică, designul instruirii, teorii ale învățării, gamification, utile pentru înțelegerea contribuției resurselor educaționale deschise la învățarea autentică și pentru a susține dezvoltarea, pe termen lung, a unor (modele de) practici educative de calitate.

Articol integral: Resurse educaționale deschise

Abordări tradiționale și actuale ale sistemelor de formare a cadrelor didactice din România. O perspectivă comparativă

• Andreea-Elena Dorin • Școala Gimnazială Mihai Drăgan, Bacău (Bacău) • România

În documentul Comisiei Europene „Educație și formare 2010” se subliniază faptul că sistemele educaționale ale țărilor membre trebuie să se adapteze le nevoile societății. În acest sens, printre alte măsuri, se propune  transformarea carierei didactice într-una mai atractivă, motivația și calitatea pregătirii cadrelor fiind esențială  pentru succesul unei reforme. Pentru asigurarea calității în educație, se propune flexibilizarea și diversificarea sistemelor de formare inițială și continuă a cadrelor didactice. Continuând ideea, un nou cadru strategic pentru cooperarea europeană, „Educație și formare 2020”, prevede patru obiective strategice: realizarea în practică a învățării de-a lungul vieții și a mobilității cursanților; îmbunătățirea calității și eficienței formării, promovarea echității, a coeziunii sociale și a cetățeniei active; stimularea creativității și a inovării, a spiritului întreprinzător la toate nivelurile de educație și formare (Jurnalul Oficial al Uniunii Europene).

Articol integral: Abordări tradiționale și actuale ale sistemelor de formare a cadrelor didactice din România. O perspectivă comparativă

Profilul de formare european, pe înțelesul părinților

• Anamaria Coroian • Colegiul Național Gheorghe Lazăr, Sibiu (Sibiu) • România

De fiecare dată avem rețineri în privința conținutului primei ședințe cu părinții. În rândurile care urmează, am elaborat o „scrisoare” în cadrul căreia am dat coerență unor gânduri personale, dar am încercat să aduc mai aproape de nivelul de receptare al părinților achizițiile cu care copilul ajunge în clasa a V-a și care sunt așteptările în privința competențelor, pe măsură ce acesta parcurge nivelul gimnazial. Toate aceste transformări au fost analizate din perspectiva disciplinei limba și literatura română.

Articol integral: Profilul de formare european, pe înțelesul părinților

Comunicarea didactică

• Andreea-Nicoleta Roja • Liceul Tehnologic Octavian Goga, Jibou (Sălaj) • România

Competența comunicațională a profesorului este într-o oarecare măsură înnăscută, dar mai ales dobândită, prin voință și efort de (auto)formare. Această competență are mai multe caracteristici: inteligența (ca instrument de cunoaștere, înțelegere și reușită în rezolvarea problemelor sau a situațiilor de instruire și educaționale), memorie, capacitatea de comunicare, gândire logică, spirit de observare, imaginație constructivă, atenție concentrată, dicție.

Articol integral: Comunicarea didactică

Valențele formative ale activităților din grădiniță

• Ana-Aurelia Rotaru • Liceul Miron Cristea, Subcetate - Grădinița Structura Călnaci (Harghita) • România

Activitatea copilului preșcolar este foarte bogată și greu de descris și surprins în resorturile ei intime. Mulți psihologi și pedagogi au purtat intense discuții pe această temă, încercând să găsească explicații și dând recomandări celor care se ocupă cu practicarea instruirii preșcolarilor, respectiv educatoarelor.
Principalele condiții care trebuie respectate în alegerea formelor de organizare a procesului instructiv-educativ din grădiniță sunt: coordonatele generale ale activității copilului de vârstă mică și specificul formal al muncii din grădiniță. Activitatea de ansamblu a copilului  trebuie să îl ajute să se dezvolte armonios. Pentru aceasta, ea trebuie să-i asigure deschiderea către toate activitățile pozitive de care este capabil un copil și să-l stimuleze optim. Pentru circumscrierea activității copilului preșcolar, se pot lua drept coordonate: gradul de manifestare al autonomiei, nivelul atins de socializarea sa și de varietatea activităților desfășurate în mod obișnuit.

Articol integral: Valențele formative ale activităților din grădiniță

Ce face o învățătoare la clasă când „nimeni n-o ascultă”

• Floriana-Ștefania Grozavu • Școala Gimnazială Nicolae Titulescu, Călărași (Călărași) • România

Încă din copilărie învățăm că reziliența ne ajută să ne gestionăm situațiile dificile și provocările cu care ne confruntăm, lucru care ne ajută să devenim mai încrezători în abilitățile noastre pentru a le utiliza mai târziu, pe parcursul vieții.
Cum putem noi, ca profesori, să dezvoltăm reziliența la copii, în clasele primare și de ce este ea importantă?

Articol integral: Ce face o învățătoare la clasă când „nimeni n-o ascultă”

Conduita cadrului didactic. Puterea exemplului personal

• Larisa Iosif • Liceul de Artă, Sibiu (Sibiu) • România

Astăzi, într-o lume a realității tehnologizate, a modernității, a adaptării, se pune des următoarea întrebare: Care mai e realul scop al educației și, implicit, al cadrului didactic – ca pilon fundamental al demersului educațional de calitate – în această societate „atotștiutoare”, aflată la un click distanță de orice informație, de orice curiozitate, de orice interes?! Răspunsul e cât se poate de simplu și de evident – școala rămâne școală și dezideratul ei fundamental, idealul educațional a fost, este și va rămâne veșnic unul și doar unul – „formarea și dezvoltarea personalității umane”.

Articol integral: Conduita cadrului didactic. Puterea exemplului personal

Pactul cu diavolul. Scurt eseu despre școala online

• Ana-Maria Ticu • Colegiul Tehnic Ion Creangă, Târgu Neamț (Neamț) • România

Când a primit premiul Nobel pentru literatură, scriitorul Albert Camus îi scrie fostului său învățător, Louis Germain, mărturisindu-i că, după ce a fost anunțat de premiu, primul său gând, după mamă, a fost la el. Deși nu pune mare preț pe această distincție, consideră că este un bun prilej pentru a-i mulțumi, după trei decenii, pentru încredere, generozitate, atenție și dragoste. Acestea au fost calitățile profesorului, care au transformat copilul necăjit care a fost în ceea ce devenise. La fel de emoționant și plin de înțelesuri este și răspunsul profesorului, care mărturisește că și-a iubit toți elevii și își amintește cum micul elev Camus lumina încăperea cu chipul său optimist și cu plăcerea de a fi în clasă. Clasic, emoționant, motivațional, inspirațional…

Articol integral: Pactul cu diavolul. Scurt eseu despre școala online

Pledoarie pentru un curriculum de inteligență emoțională

• Elena-Monica Munteanu • Colegiul Național Pedagogic Ștefan cel Mare, Bacău (Bacău) • România

Elevul este centrul și motivația fundamentală a preocupării noastre ca educatori; de aceea această realitate ne legitimează și ne obligă să avem o atitudine mai angajată. Specialiștii din întreaga lume sunt de acord că învățarea are loc nu numai într-o dimensiune intelectuală, ci și într-o dimensiune emoțională, afectivă și relațională. Prin urmare, trebuie să apărăm o educație emoțională care să încurajeze reflecția, responsabilitatea, libertatea, creativitatea, solidaritatea și conviețuirea și pentru aceasta trebuie să ne învățăm elevii să identifice, să recunoască și să-si controleze. În acest sens, alfabetizarea emoțională va îmbunătăți capacitatea școlii de a preda și, la rândul său, va oferi tinerilor un coeficient emoțional care le va permite să înfrunte o societate din ce în ce mai competitivă și mai puțin afectivă, cu consecințe sociale ale intoleranței, izolării și descalificării care afectează relațiile interumane și îngreunează coexistența umană în fiecare zi.

Articol integral: Pledoarie pentru un curriculum de inteligență emoțională