Sari la conținut
Revista Profesorului

Valorile și principiile familiale, factori ai evoluției prosociale în școli

• Alexandru Gabriel Negoiță • Școala Gimnazială Petru Rareș, Chiajna (Ilfov) • România

În contextul transformărilor sociale contemporane, educația pentru valori și dezvoltarea competențelor sociale ale elevilor reprezintă una dintre direcțiile fundamentale ale sistemelor educaționale moderne. Familia și școala constituie principalele instituții responsabile de formarea personalității copilului, iar relația dintre acestea influențează semnificativ modul în care elevii își construiesc identitatea morală, capacitatea de relaționare și disponibilitatea de implicare în viața comunității. Valorile și principiile familiale, precum respectul, responsabilitatea, empatia, solidaritatea și cooperarea, reprezintă repere esențiale în dezvoltarea comportamentelor prosociale, acestea fiind ulterior consolidate și extinse în mediul școlar.

Implicarea familiei în educația copiilor preșcolari: pilonul fundamental al succesului în educația timpurie

• Cristiana Georgiana Popa-Mazilu • Școala Gimnazială Nr. 13, Râmnicu Vâlcea (Vâlcea) • România

Educația timpurie reprezintă, incontestabil, fundamentul întregii dezvoltări a copilului. În această etapă ontogenetică timpurie se pun bazele competențelor cognitive, se conturează primele atitudini și se interiorizează valorile fundamentale care vor influența decisiv întregul parcurs școlar, profesional și social al viitorului adult. În acest context complex, implicarea familiei nu reprezintă un element opțional, ci se constituie ca unul dintre cei mai importanți factori ai succesului educațional. Familia și grădinița nu trebuie să acționeze ca entități separate sau paralele, ci împreună, integrându-se într-un parteneriat educațional autentic, guvernat de principii esențiale precum comunicarea bidirecțională, respectul reciproc și asumarea responsabilității comune.

Integrarea elevilor cu dizabilitate auditivă în societate după finalizarea școlii – provocări, oportunități și direcții de acțiune

• Andreea Ionela Hurjui • Liceul Tehnologic Special, Bivolărie (Suceava) • România

Integrarea socială și profesională a tinerilor cu dizabilitate auditivă reprezintă una dintre cele mai importante provocări ale sistemului educațional contemporan. Finalizarea studiilor nu înseamnă încheierea procesului de formare, ci începutul unei noi etape, în care competențele dobândite în școală trebuie valorificate într-un mediu social și profesional divers. Succesul integrării depinde de colaborarea dintre școală, familie, angajatori, comunitate și instituțiile publice, precum și de dezvoltarea autonomiei personale, a competențelor de comunicare și a încrederii în propriile capacități. Articolul evidențiază principalele dificultăți întâlnite de absolvenții cu dizabilitate auditivă și propune soluții concrete pentru facilitarea unei incluziuni reale în societate.

Incluziunea profesională începe din școală

• Iulia-Lorena Nemeș • Școala Gimnazială Nicolae Titulescu, Cluj-Napoca (Cluj) • România

În contextul transformărilor sociale, economice și tehnologice contemporane, incluziunea profesională reprezintă una dintre condițiile fundamentale pentru consolidarea unei societăți echitabile și funcționale. Educația nu mai poate fi redusă exclusiv la transmiterea de cunoștințe teoretice, ci presupune formarea unor competențe sociale, civice și profesionale care să permită integrarea efectivă a individului în comunitate și, ulterior, pe piața muncii. Din această perspectivă, procesul incluziunii profesionale debutează încă din mediul școlar, prin dezvoltarea unui cadru educațional accesibil, adaptat și centrat pe valorificarea potențialului fiecărui elev.

Consilierul educativ în învățământul preuniversitar

• Georgeta-Irina Rusu • Școala Gimnazială Ion Creangă, Bacău (Bacău) • România

Consilierul educativ este profesionistul calificat care oferă sprijin educațional, psihologic și social elevilor în contextul unei instituții de învățământ preuniversitar. Consilierul educativ nu este un „administrator de discipline” sau cel care „păstrează ordinea”, ci un specialist cu pregătire în psihologie, pedagogie și consiliere care lucrează pentru dezvoltarea holistică a elevului. Conform definiției oferite de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), consilierul educativ este un „profesionist care oferă sprijin psihosocial și educațional elevilor, cu scopul de a-i ajuta să-și atingă potențialul academic, profesional și personal, și de a promova bunăstarea lor emoțională și socială”.

Cum putem, în calitate de profesori, să influențăm formarea caracterului elevilor?

• Georgiana-Claudia Mihail • Școala Gimnazială Nr. 43 Ferdinand, Constanța (Constanța) • România

În vederea furnizării unui răspuns pertinent la întrebarea-cheie cuprinsă în titlul articolului, este necesar apelul la triada personalității umane, constituită din: temperament, caracter și aptitudini. În primul rând, temperamentul este una dintre laturile personalității care se manifestă cel mai pregnant în conduită și comportament prin reacții, mișcări și vorbire. Temperamentul are caracter înnăscut, fiind în strânsă legătură cu aspectele biologice ale persoanei, în special cu sistemul nervos și sistemul endocrin. Din această cauză, temperamentul nu se modifică substanțial pe parcursul vieții, ci poate fi modelat cu ajutorul caracterului. În al doilea rând, caracterul este latura relațional – valorică a personalității care se dobândește și se formează pe parcursul existenței individului, ca urmare a integrării acestuia într-un sistem de valori. În al treilea rând, aptitudinile reprezintă latura instrumental – operațională a personalității, incluzând o complexitate de însușiri psihice și individuale, structurate într-un mod original, pe baza predispozițiilor genetice, fapt care permite efectuarea cu succes deosebit a unor activități. Cu alte cuvinte, pe o bază ereditară, aptitudinile se construiesc prin exersări prilejuite de activități, deci se dobândesc în mod similar grefării caracterului uman.

Profesorul – manager în gestionarea crizelor educaționale

• Adelin Stanciu • Liceul Universității Alexandru Ioan Cuza, Iași (Iași) • România

Managementul educațional reprezintă ansamblul tuturor proceselor prin care activitatea educativă este planificată, organizată, coordonată și apoi evaluată, în vederea realizării obiectivelor specifice școlii. Trebuie recunoscut faptul că, astăzi, profesorul este considerat un actor-cheie al managementului educațional, având responsabilitatea directă a gestionării situațiilor de învățare și a relațiilor din cadrul clasei. Uneori este, poate, împins de către mediul (extra)școlar în a media sau   rezolva situații care nu mai țin de școală: relația cu părinții este pusă tot pe seama școlii, educația deficitară primită în mediul familial trebuie rezolvată tot de școală, devierile comportamentale în societate trebuie prevenite / tratate tot de școală etc. Este oare rolul profesorului acela de a rezolva toate problemele specifice unui adolescent?

Bullyingul din cancelarie – o realitate tăcută a mediului educațional

• Amalia Ciobotaru • Școala Gimnazială Nr. 1, Livezi (Bacău) • România

Atunci când vorbim despre bullying, atenția se îndreaptă aproape exclusiv către relațiile dintre elevi. Mult mai rar este discutată existența comportamentelor de intimidare și hărțuire între adulți, în special în mediul școlar. Cu toate acestea, bullyingul din cancelarie reprezintă o realitate prezentă în numeroase instituții de învățământ și poate afecta semnificativ climatul organizațional, starea de bine a cadrelor didactice și, indirect, calitatea actului educațional. Prezentul eseu își propune să analizeze cauzele, manifestările și efectele bullyingului între colegi, evidențiind necesitatea dezvoltării unei culturi organizaționale bazate pe respect, colaborare și sprijin reciproc.

De la vulnerabilitate educațională la participare activă. Impactul proiectului PNRAS „Prezent, educat, implicat” asupra comunității școlare

• Ioana Bîtu-Țup • Liceul Tehnologic, Nucet (Dâmbovița) • România

Prezentul articol analizează impactul proiectului PNRAS „Prezent, implicat, educat”, implementat la Liceul Tehnologic Nucet, județul Dâmbovița, ca răspuns la provocările generate de vulnerabilitatea educațională specifică mediului rural. Pornind de la nevoia de reducere a riscului de abandon școlar și de creștere a participării elevilor la actul educațional, proiectul a propus o intervenție complexă, care a îmbinat activități remediale, dezvoltarea literației, consilierea școlară, educația parentală, activitățile extracurriculare și formarea cadrelor didactice. Studiul evidențiază beneficiile generate de această abordare integrată, atât la nivelul elevilor, cât și la nivelul profesorilor, părinților și al întregii comunități școlare.

De la reprezentare geometrică la demonstrație. O perspectivă asupra formării raționamentului geometric la clasa a VI-a

• Marina-Mirela Lungu • Școala Gimnazială Mircea Sântimbreanu (București) • România

Articolul prezintă o serie de observații realizate în cadrul activităților de construcții geometrice desfășurate la clasa a VI-a. Analiza lucrărilor elevilor evidențiază existența unei etape intermediare între recunoașterea elementelor geometrice și realizarea demonstrațiilor. Rezultatele sugerează că reprezentarea geometrică și raționamentul geometric nu se dezvoltă simultan, construcțiile practice având un rol important în trecerea de la observare la argumentare.