Realitate augmentată și geolocalizare în educație: Aplicația Smartsense

• Alexandru Stanciu; Dragoș Cristea; Marius Ivanov; Ana-Karina Nazare • Altfactor S.R.L. (Galați) • România

În societatea de astăzi, tehnologia a devenit o parte crucială a vieții noastre cotidiene. Accesul la informație nu a fost niciodată mai la îndemână ca acum, iar sursele de informare nu au fost nicicând mai variate. Totodată, sistemul de învățământ tradițional are unele limitări în a transmite informația dorită către elev, iar uneori elevul are probleme în a conceptualiza informația primită.

Realitatea virtuală și realitatea augmentată sunt considerate a fi tehnologii noi, dar adevărul este că aceste tehnologii datează de câteva decenii și există o mare comunitate internațională care lucrează pe aceste subiecte la nivel științific și industrial [1]. Dezvoltarea rapidă a tehnologiei din ultimii ani a făcut ca aceste tehnologii să fie disponibile tuturor.

Articol integral

Utilizarea videoclipurilor interactive în scop educațional

• Ruxandra Chirca • Universitatea din București, Facultatea de Psihologie și Științele Educației (Bucureşti) • România

În prezent, eficiența integrării materialelor video în educație nu mai constituie un element de incertitudine în rândul specialiștilor în domeniu, aceasta fiind deja demonstrată de multiple cercetări științifice. Studiile în acest sens au indicat faptul că videoclipurile educaționale reprezintă instrumente de învățare cu un nivel ridicat de productivitate (Zhang et al., 2006; Guo et al., 2014), ce pot fi utilizate în cadrul oricărei discipline de studiu (Rackaway, 2012; Hsin & Cigas, 2013), contribuind astfel la îmbunătățirea performanței academice (Boyle, 1997; Mayer, 2009). Cu toate acestea, simpla prezentare a informațiilor în format video nu va conduce în mod automat la o învățare de profunzime (Karppinen, 2005). Anterior integrării materialelor video în cadrul lecției, este necesară evaluarea potențialului educativ al acestora și analiza unor variabile multiple, precum relevanța pentru tema lecției, concordanța cu obiectivele lecției și cu nivelul de pregătire al elevilor etc. Totodată, un aspect important ce trebuie luat în considerare în momentul determinării eficienței unui material video este reprezentat de tipul de videoclip ce urmează a fi utilizat, și anume, liniar sau interactiv. Conform lui Ertelt et al. (2006), utilizarea videoclipurilor liniare poate conduce uneori la o învățare superficială și la o atitudine pasivă în raport cu informațiile prezentate, pe când videoclipurile interactive (VI) încurajează învățarea activă și contribuie la stimularea interesului elevilor (Gedera & Zalipur, 2018).

Articol integral

Importanța evaluării formative în formarea personalității unui elev

• Daniela Chiva • Școala Gimnazială Nichita Stănescu, Ceptura (Prahova) • România

Dinamismul dezvoltării societății determină școala să-si reorienteze acțiunile în vederea pregătirii unui om care să fie capabil să facă față unei societăți situate într-o continuă schimbare, om care să se adapteze la aceste schimbări, printr-o învățare continuă. Astfel, învățământul și-a accentuat funcțiile formative în perspectiva educației permanente, de pregătire „a fiecărei persoane în acord cu posibilitățile, înclinațiile și aspirațiile ei, valorificarea optimă a potențelor, aptitudinilor și atitudinilor creatoare ale omului”[1].

Articol integral

Stimularea interesului pentru lectură al elevilor din ciclul primar

• Minodora Ungureanu • Liceul Teoretic Callatis, Mangalia (Constanţa) • România

Predarea limbii şi literaturii române în ciclul primar este un proces complex, ce se raportează permanent la factorii de evoluţie a societăţii şi de continuă schimbare a treptelor de cuturalizare. Unul dintre obiectivele fundamentale ale limbii române ca disciplină la clasele mici îl constituie formarea şi cultivarea gustului pentru citit, pentru lectură. Mai mult decât  oricare dintre tehnicile audio-vizuale prin care sunt vehiculate valorile culturale, lectura cărţii oferă cititorului un plus de satisfacţie, prilejuri unice de reflecţie, de meditaţie, angajează valori formativ-educative care îşi pun amprenta pe întreg comportamentul cititorului.

Articol integral

Omul de la catedră, un model de neînlocuit

• Ana Ploscaru-Lungulescu • Colegiul Tehnologic Constantin Brâncoveanu, Baia de Aramă (Mehedinţi) • România

Cât de important este modelul unui profesor în formarea elevului ca om? Mai au nevoie copiii noștri de modele? Poate omul de la catedră să devină o persoană admirată și demnă de urmat? Sunt întrebări pe care poate că nici nu ni le mai punem ca și cadre didactice. Și totuși, cu toții am avut profesori care ne-au plăcut, sau pe care i-am admirat, fie și dacă măcar pentru felul în care se îmbrăcau, sau își aranjau părul. Cu siguranță am întâlnit cel puțin un profesor care ne-a făcut să îndrăgim materia pe care o preda și asta pentru că îl îndrăgeam pe el, sau pe ea. Fie că vrem, fie că nu vrem, noi suntem modele pentru elevii noștri, iar ei se uită la noi ca la persoane de la care au ceva să învețe.

În ultimul timp, se discută dacă omul de la catedră va putea fi înlocuit de tehnologie, prin inteligența artificială. Acest articol încearcă să demonstreze că acest lucru este imposibil, deoarece „modelul” uman este unul deosebit de complex, alcătuit nu doar din cunoștințe înmagazinate, ci este o persoană cu rațiune, emoții și voință, cu experiență de viață diversă, cu capacitatea de a empatiza și de a transmite cu mult mai mult decât informații.

Articol integral

Stiluri ale comunicării educaționale

• Irina Văculea • Școala Gimnazială Ecaterina Teodoroiu, Târgu-Jiu (Gorj) • România

Este știut că de multe este mai greu decât s-ar părea să se realizeze și să se mențină în clasă o comunicare cu adevărat eficientă. Pentru aceasta este necesară educarea și sensibilizarea cadrelor didactice cu scopul de a fi capabile de realizarea optimă a acestui proces. Majoritatea elevilor vin cu propria educație din familie, propriile experiențe şi așteptări, iar profesorul trebuie să creeze sentimentul de unitate, de grup, și totodată să valorifice pe fiecare elev al său, reușind să-i evidențieze calitățile și potențialul. De aceea, felul activității de comunicare cu elevii face referire tot mai mult la competența didactică a educatorului, axată pe aptitudinea lui pedagogică. Prin urmare, stilul permite folosirea capacităţilor și calităţilor persoanei prin compensarea anumitor lipsuri și constă în integrarea optimă a tuturor procedeelor generale, dar şi specifice de acţiune. În stil sunt îmbinate atât caracteristicile de conţinut, cât şi cele formal, și amândouă influenţează comunicarea pedagogică. De asemenea, filtrul capabil de a impune anumite direcţii şi diferite finalități demersului educativ este personalitatea didactică.

Articol integral

Profesorul, între definiție și realitate

• Adelina-Roxana Grapă • Colegiul Național Economic Andrei Bârseanu, Brașov (Braşov) • România

Conform DEX, „profesorul este o persoană calificată care predă o materie de învățământ (în școală). Persoană care îndrumă, educă, învață pe cineva.” Nu îmi propun să dezbat aici tema calificării cadrelor didactice și nici nu caut etimologia noțiunii „materie de învățământ”, în schimb aș dori să discut cea de-a doua definiție: este profesorul persoana care îndrumă, educă, învață pe cineva?

Dacă ne raportăm la secolul trecut, viața socială a unei comunități era modelată de primar, profesor și preot – nu neapărat în aceeași ordine, totul depindea de contextul socio-politic la care se raporta respectiva țară. Nu, nu voi deplânge această stare de fapt; astăzi profesorul (educatorul) nu mai are același statut, dar nici ceilalți doi actori implicați nu mai au ponderea de pe vremuri. Mentalitatea s-a schimbat: postmodernismul și schimbările legislative ne afectează pe toți.

Articol integral

Dascălului, cel batjocorit astăzi de societate

• Nicoleta Crăciun • Școala Gimnazială Pia Brătianu (Bucureşti) • România

Ni se perindă prin fața ochilor tot felul de filmulețe, de articole. Școala și slujitorii ei sunt puși la zid, umiliți. Poate ar fi timpul să ne aducem aminte și ce reprezintă dascălul, profesorul pentru  societate.
Ne întrebăm astăzi între noi, retoric însă, cine este dascălul, cum arată acest Om, ce simte și ce îl motivează pentru a intra zilnic pe ușa clasei și a șlefui odraslele tot mai răsfățate și mai lipsite de educație ale „VIP”-urilor actuale. Răspunsul este unul cât se poate de simplu, dar în același timp aproape neverosimil pentru cei care astăzi nu mai dau un ban pe noțiuni precum „Vocație”, „Har”, „Valoare”. Pentru El, Dascălul, Omul care își caută un al doile job pentru a putea asigura pe masă copiilor săi pâinea, pentru a-și putea petici pantofii, important devine fiecare pui de om care îi intră nu numai pe ușa clasei, ci și pe cea a sufletului. Căci Dascălul nu este strungarul și își șlefuiește piesele și le predă CTC-ului la număr, nu este contabilul ce calculează pierderea sau profitul unei firme, nu este nici măcar politicianul care se joacă în parlament cu destinele a milioane de foști sau viitori electori.

Articol integral

Nevoia de validare în activitățile educaționale

• Oana Onciu • Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iași (Iaşi) • România

Sentimentul de a nu fi suficient de bun este o experiență cu care mulți oameni se confruntă la un moment dat în viața lor. Pe termen lung, persistența acestui sentiment duce la  nevoia constantă de validare din partea celorlalți și la dorința permanentă de perfecționare. Când primim validarea dorită, ne simțim văzuți, înțeleși, acceptați și apreciați pentru ceea ce suntem, fapt care asigură un sentiment de apartenență. Lucrul cu copiii prezintă o bună oportunitate de a observa apariția unor astfel de nevoi emergente, în timp real. Responsabilitatea vizării acestor nevoi are o încărcătură de responsabilitate ce revine direct profesorului. Prin urmare, este util să înțelegem în primul rând ce este nevoia umană de validare și apoi care este relația dintre aceasta și activitățile educaționale. În acest articol, vom explora (I) nevoia umană de validare, etapele sale, cum se dezvoltă, parametrii săi de normal și anormal și cum să satisfacem această nevoie în moduri sănătoase și, în al doilea rând (II), cum și de ce profesorii ar trebui să răspundă acestei nevoi.

Articol integral

Expunerea zilnică la date digitale și performanța școlară la elevi

• Maria Albu • Școala Gimnazială Nicolae Drăgan, Galda de Jos (Alba) • România

În ultimele decenii, au fost realizate o serie de cercetări cu privire la efectele utilizării tehnologiilor informaționale asupra performanțelor școlare, abilităților cognitive și non-cognitive ale copiilor și adolescenților, atât în cadrul programelor de promovare a tehnologiei în diverse tipuri de instituții educaționale, cât și în cazul utilizării calculatorului acasă. Promotorii utilizării acestor tehnologii informaționale au subliniat diferite efecte pozitive: creșterea performanțelor elevilor la testele de inteligență vizuale și spațiale; dezvoltarea inteligenței intuitive, a atenției distributive și a reacțiilor prompte; îmbogățirea și restructurarea reprezentărilor mentale; potențarea învățării constructive (learning by doing – John Dewey apud Stănculescu, 2005). În literatura de specialitate sunt prezente și multe voci care scot în evidență, cu argumente și pe baza studiilor, o serie de efecte negative (Stănculescu, 2005). 

Articol integral