Sari la conținut
Revista Profesorului

Jocul de rol și teatrul în orele de limbi străine

• Teodora Mandrea • Liceul Ștefan Procopiu, Vaslui (Vaslui) • România

Prin deschiderea sa  către toate abilitățile corpului și minții, eficacitatea teatrului în descoperirea pasiunilor, setea pentru nou, învățarea ascultării sau exprimării este de uimitoare. Teatrul dinamizează munca in echipa, a construiește grupuri, sporește încrederea și capacitatea de exprimare a elevilor de orice vârstă. Când ne gândim la teatru și la munca actorului, ceea ce ne vine imediat în minte este uimitoarea capacitate a actorului de a memora și de a întruchipa texte complexe. Cunoașterea depășește limitele psihicului și se manifestă în fiecare dintre gesturile, expresiile și posturile interpretului: actorul devine una cu cuvintele. „…Teatrul educațional poate educa și alina, poate forma oameni mai buni.” (observatorcultural.ro). Dar ar fi posibil ca teatrul să energizeze, să accelereze și să susțină învățarea unei limbi străine? Care pot fi beneficiile utilizării teatrului în cadrul cursurilor de limbi străine?

Dinamica relației profesor-elev pe scenă și în culise

• Daniela Enea • Colegiul Național Vasile Alecsandri, Bacău (Bacău) • România

În grupul școlar, rolurile jucate au un caracter dinamic. Astfel, rolul elevului evoluează – de la intrarea în scoală până la absolvirea ei – de la exercitarea drepturilor și obligațiilor implicate în dobândirea statutului de școlar până la dobândirea statutului de tânăr preocupat de rolul său profesional. Această dinamică este determinată sau influențată de cerințele activității școlare, de relațiile interpersonale în care este angrenat elevul, de evoluția sa psihologică și psihosocială, de factori mai mult sau mai puțin spontani, dar în mod hotărâtor de acțiunea educativă conștientă și sistematică a școlii. La rândul său, comportamentul de rol al profesorului evoluează prin exercitarea profesiunii, prin conlucrarea cu colegii, datorită îndrumării primite din partea factorilor de conducere și control și preocupărilor proprii de autoperfecționare (concretizată mai ales în dobândirea gradelor didactice). Conștient nu numai de îndatoririle lui, ci și de faptul că el este model pentru elevi, profesorul practică un comportament prin excelență autocontolat.

Rolul purtătorului de cuvânt din instituțiile de învățământ

• Mihaela Melinte • Liceul de Transporturi Auto Traian Vuia, Galați (Galați) • România

Practicianul de relații publice este persoana desemnată să prezinte perspectiva oficială a unei instituții în relațiile cu presa, rolul său este „de a transmite informații importante pentru public, consistente, și mai ales, corecte”. Organizația este emițătorul mesajului, iar PR-ul este doar cel care mijlocește distribuirea lui către publicuri. În realitate însă, situația este mai complicată, deoarece un practician de relații cu publicul nu este un simplu transmițător de informații, ce are deoseori un rol prim în formularea mesajului care urmează să fie difuzat presei sau comunității, ci are și rolul de a transmite acest mesaj cu succes.

Modelul van Hiele în învățarea geometriei

• Daniela Covor • Liceul Tehnologic Nr. 1, Fundulea (Călărași) • România

Geometria este ramura matematicii care stimulează gândirea copiilor, dezvoltă imaginația și creativitatea, contribuie la crearea unor raționamente. Trecerea de la gândirea de ansamblu, de-a lungul claselor primare, spre gândirea analitică, din gimnaziu, apoi liceu, se realizează etapizat, elevii progresează pe măsură ce trec de la un nivel de gândire la altul.
Pierre van Hiele și soția sa, Dina van Hiele-Geldof, cercetători și profesori olandezi, aveau experiență personală cu dificultățile pe care elevii lor le întâmpinau în studiul geometriei. Astfel, ei au tratat aceste aspecte în detaliu. Teoria își are originea în tezele lor de la Universitatea din Utrecht, din 1957. În 1986, van Hiele, publică lucrarea Structura and Insight, în care descrie teoria sa, aceasta influențând astfel programele de geometrie din întreaga lume.

Sportul ca instrument de incluziune și prevenire a absenteismului școlar. Studiu aplicat la Școala Gimnazială Glodeanu Sărat, județul Buzău

• Nicolae Trișcaș • Scoala Gimnaziala, Glodeanu Sarat (Buzău) • România

Absenteismul școlar continuă să reprezinte o provocare sistemică majoră pentru învățământul românesc, influențând negativ nu doar parcursul educațional al elevilor, ci și perspectivele lor de integrare socială pe termen lung. Potrivit datelor furnizate de Ministerul Educației (2022), rata abandonului școlar timpuriu în România rămâne la un nivel îngrijorător, cu o prevalență semnificativ mai mare în mediile dezavantajate, în special în zonele rurale. Aceste statistici reflectă nu doar vulnerabilități individuale, ci și disfuncționalități structurale ale sistemului educațional, care nu reușește să ofere soluții adaptate nevoilor diverse ale elevilor.

Două voci ale pedagogiei universale care m-au inspirat în activitate

• Raluca Zaharia • Grădinița cu Program Prelungit Nr. 60 Scufița Roșie (București) • România

Istoria pedagogiei ne oferă o panoramă amplă asupra felului în care oamenii au înțeles, de-a lungul timpului, educația – atât ca știință, cât și ca practică socială. Dincolo de metode și teorii, pedagogia este o reflecție profundă asupra umanității, o expresie a valorilor pe care dorim să le cultivăm în generațiile viitoare. În acest context, vocile marilor pedagogi reprezintă nu doar repere teoretice, ci și surse de inspirație pentru practicienii educației de azi.

Argumentarea și dezbaterile – metode de învățare interactive bazate pe comunicare

• Iuliana Stanciu • Liceul Tehnologic, Iernut (Mureș) • România

Utilizarea tehnicilor bazate pe argumentare, care provoacă învățarea prin acțiuni și reflecție, este eficientă, deoarece elevii obțin cunoștințe printr-un efort propriu de gândire, învață să susțină opiniile proprii prin argumente, să analizeze argumentele celorlalți și să le contracareze prin contraargumente, să decidă schimbarea atitudinilor în funcție de puterea de convingere a argumentelor.

Individualizarea și diferențierea instruirii – Zona proximei dezvoltări

• Ionela Zbîrcea • Școala Gimnazială Nr. 2, Comarnic (Prahova) • România

Abordarea instruirii prin individualizarea și diferențierea instruirii este una esențială în pedagogia modernă, punând accentul pe adaptarea procesului de predare-învățare la particularitățile fiecărui elev. Individualizarea instruirii se referă la adaptarea procesului educațional la caracteristicile individuale ale fiecărui elev: ritm de învățare, stil cognitiv, nivel de dezvoltare, interese, nevoi specifice cu accent pe unicitatea elevului. Diferențierea instruirii reprezintă adaptarea metodelor, conținuturilor, strategiilor și evaluării pentru grupuri de elevi cu caracteristici similare (ex: nivel de performanță, stiluri de învățare, interese). Iar acccentul cade pe diversitatea clasei.

Să te cunoști ca să te poți înălța. Rolul consilierii educaționale în formarea elevului din învățământul primar

• Marieta Neagu-Iordache • Școala Gimnazială Ion Ionescu, Valea Călugărească (Prahova) • România

Educația modernă pune tot mai mult accent pe dezvoltarea holistică a copilului – nu doar pe dimensiunea cognitivă, ci și pe cea afectivă, relațională și socială. Într-un context marcat de suprasolicitare emoțională, accelerare informațională și slăbirea coeziunii familiale, consilierea psihopedagogică devine un instrument vital pentru asigurarea unei dezvoltări echilibrate. Conform cercetărilor actuale (Cosmovici & Iacob, 1999; Goleman, 2006), stima de sine, autocontrolul și capacitatea de relaționare trebuie cultivate încă din primii ani de școală.

Creșterea eficienței și eficacității feedbackului pentru elevi

• Mihaela Radu • Școala Gimnazială Carol I, Călărași (Călărași) • România

Feedbackul eficient presupune ca o persoană să aibă un obiectiv, să întreprindă acțiuni pentru a-l atinge și să primească informații relevante despre performanța sa în raport cu obiectivul. Un feedback eficient este concret, specific și util; oferă informații aplicabile. Feedbackul, asemenea evaluării, compară standardele și așteptările cu performanța reală a elevilor pentru a evalua calitatea muncii. Totuși, scopul feedbackului diferă de cel al evaluării prin faptul că urmărește să evidențieze acele aspecte ale performanței care îndeplinesc standardele și așteptările, mai degrabă decât să noteze performanța.