În școala românească de astăzi, mentorul de inserție profesională este atât un model profesional, cât și spiritual pentru profesorii stagiari. Întreaga activitate a unui mentor contribuie la înnoirea, dar și la durabilitatea sistemului educativ, având ca finalitate consolidarea activității din școală prin formarea unor cadre didactice bine pregătite, care să facă față cu succes tuturor provocărilor.

În activitatea oricărui profesor debutant, este benefică existența unui model de conduită profesională. Mentorul trebuie să fie un profesor cu experiență, cu o pregătire specială pentru acest tip de îndrumare și o persoană cu anumite calități, menite să-i faciliteze munca de mentorat și să-și atingă obiectivele propuse. Pregătirea profesională se reflectă în activitatea concretă de la clasă cu elevii, dar și în cea de obținere a gradelor didactice și participarea la diverse programe de formare.

Una dintre cele mai importante calități ale unui mentor este, probabil, empatia, capacitatea acestuia de a rezona cu discipolii săi, de a-i înțelege, de a le simți curajul, forța interioară, dorința de perfecționare, dar și îndoielile inerente care apar. Empatia merge mână în mână cu altruismul, cu dorința de a ajuta în mod dezinteresat pe cel care așteaptă îndrumare.

O altă calitate necesară unui bun mentor este comunicarea interpersonală. Pentru a putea împărtăși din experiența pe care o are, mentorul trebuie să dețină abilitatea de a comunica ușor cu ceilalți, de a reuși să le capteze atenția pentru a se face înțeles și a transmite cunoștințele necesare.   În acest sens, trebuie să dea dovadă de atenție și receptivitate la ceea ce dorește și profesorul stagiar să afle. De aceea, discursul său motivațional trebuie completat cu sfaturi utile, practice pentru dezvoltarea carierei profesorului mentorat, fără a emite judecăți de valoare înainte de a face o analiză temeinică a situației. Și astfel, de comun acord, cei doi vor reuși să stabilească obiectivele și strategia generală de acțiune.

Dintre calitățile unui mentor nu poate lipsi responsabilitatea. A fi un mentor responsabil înseamnă a trata cu seriozitate toate aspectele activității de mentorat: de a purta discuții sincere și constructive cu profesorul pe care îl consiliază, de a planifica și organiza lecții demonstrative, de a folosi metode și tehnici variate, de a oferi un feedback real și eficient, de a întocmi fișele de evaluare. De modul în care el își îndeplinește sarcinile și își asumă ceea ce face, depinde și responsabilizarea celui pe care îl îndrumă.

Cunoașterea naturii și a tipologiilor umane face din mentor un bun psiholog, calitate fără de care nu s-ar putea pune bazele unei comunicări benefice. Este recomandată acordarea de credit profesorului debutant pentru ca acesta să poate arăta, demonstra e ceea ce este capabil. Tactul pedagogic, spiritul analitic, stimularea intelectuală completează profilul calităților unui mentor ce îl determină pe mentorat să își dorească să avanseze profesional. În activitatea sa profesională, un mentor dă dovadă de o serie de competențe:

• Competenţe de documentare;
• Competenţe pedagogice;
• Competenţe psiho-sociale;
• Competenţe de management al grupului educaţional;
• Competenţe profesional-ştiinţifice;
• Competențe tehnologice;
• Competenţe de evaluare;
• Competenţe de management al carierei şi al dezvoltării personale;

Astfel, mentorul: folosește diverse metode de comunicare și relaționare; are o atitudine deschisă, pozitivă față de activitatea ce urmează să se desfășoare; are un limbaj specific, profesional; cunoaște conceptele de bază ale tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC); stabilește planul de acțiune și regulile după care se va derula colaborarea cu profesorul stagiar; oferă modele practice și eficiente pentru activitatea didactică și extrașcolară; realizează diverse activități împreună cu profesorul stagiar; încurajează creativitatea acestuia; asigură asistență pedagogică pentru proiectarea activității profesionale; asigură feedback constructiv și real; oferă consiliere în privința managementului claselor de elevi; urmărește progresul cadrului didactic stagiar în raport cu obiectivele propuse; îl încurajează pe profesorul stagiar în activitatea de autoevaluare, etc.

Relația dintre mentor și stagiar este o relație perfectibilă, deoarece natura umană este atât de complexă, subiectivă și imprevizibilă. Drept urmare, aceasta se poate modifica în funcție de trăirile, sentimentele și experiențele de viață ale celor implicați în activitatea de mentorat. Indiferent de schimbările ivite pe parcursul colaborării, întregul proces va aduce cu siguranță beneficii: atât profesorului stagiar, în plan personal și profesional, cât și școlii, prin schimbarea întregului climat educațional.

Bibliografie
1. Metodologia privind constituirea corpului profesorilor mentori pentru coordonarea efectuării stagiului practic în vederea ocupării unei funcții didactice în Monitorul Oficial al României, București, 2011.
2. Ordin privind înființarea, organizarea și funcționarea bazelor de practică pedagogică în Monitorul Oficial al României, București, 2021.