Clişeele exprimă o generalizare artificială, care ignoră diversitatea lumii sociale şi naturale. Cuvântul clișeu trimite la ideea de banalitate, de repetare excesivă, la șablon, la uzură sau rutină. Adesea, unii profesori nu reuşesc să amelioreze achiziţiile învățării din cauza rutinei pe care nici măcar nu o conştientizează.

Unul dintre clișeele întâlnite la Educație civică este unicitatea exemplului standard – este reprodus la clasă acelaşi exemplu, care la un moment dat se „toceşte” până la a deveni banal și neadecvat intereselor elevilor. Elevii tratează superficial asemenea exemple, deoarece nu au legătură cu experienţa lor. Pentru depășirea acestui clișeu:

• trebuie depăşită convingerea că lecţiile nu se pot desfăşura decât ȋn spaţiul clasei, în organizarea clasică;
• permite organizarea unor forme de activitate atât de diverse;
• poate fi uşor pusă ȋn practică ȋn spaţii exterioare, sub forma activităţilor outdoor.

Orice dezbatere sau joc de rol se poate desfăşura şi fără a sta pe scaun, micile schimbări creând elevilor impresia de „altceva”, de ieşire din rutină, ceea ce va duce la o motivare mai puternică.

În raportarea la programa școlară și la organizarea activității didactice în ceea ce privește Istoria se întâlnește și următorul clișeu: considerarea manualului școlar ca principalul document-sursă în activitatea didactică, în detrimentul programei școlare. Soluții posibile pentru depășirea acestui clișeu ar putea fi:

• elaborarea planificării calendaristice și a unităților de învățare fără manual în față;
• utilizarea unor surse variate pentru studiul istoriei.

Unul dintre clișeele de la Geografie îl reprezintă schema lecției scrisă de profesor pe tablă și pe caiete, fără lucru cu harta – predarea bazată pe prelegere/ expunerea informațiilor. Pentru depășirea acestui clișeu, propunem:

• predarea noului conținut, de la informațiile pe care le dețin elevii din experiența anterioară, schimbând informații cu colegii de clasă, căutând informații din alte surse;
• lucrul cu resurse, instrumente și materiale didactice specifice disciplinei (inclusiv aplicații digitale).

De cele mai multe ori, profesorul ar trebui să fie doar ghidul pentru aceste activități, un „facilitator” și un ajutor în caz de nevoie.

În cadrul disciplinei Arte vizuale și abilități practive (AVAP), învățătorul utilizează, în prezentarea subiectului/ temei plastice, propriul model, ca pe un model general valabil. Elevilor li se cere să urmeze modelul dat, fără a li se da posibilitatea să își manifeste liber imaginația, spiritul de creație. Pentru a depăși acest clișeu, „modelul” poate fi reprezentat, pentru fiecare elev, de un obiect din mediul familiar acestuia, un obiect din natură, o poveste sau chiar un cântec. Profesorul poate face apel la sensibilitatea copiilor, la emoția pe care aceștia o manifestă într-un mediu relaxat, armonizat cu natura sau în activități de joc și mișcare.

Un clișeu apărut la disciplina Științe ale naturii (și nu numai) constă în rolul și locul privilegiat al manualului în activitatea didactică. Manualul reprezintă doar un instrument care funcționează (parțial, selectiv) ca resursă și element de reper pentru elevi, în principal în activitatea de acasă. Cadrul didactic se raportează la programă – competențele și conținuturile acesteia au caracter obligatoriu și sunt urmărite în activitatea zilnică la clasă. Este foarte important de menționat faptul că elementele de conținut care depășesc programa, identificate în manual sau alte auxiliare, ar trebui excluse din activitatea de predare-învățare. Acestea contribuie la încărcarea nejustificată a conținuturilor învățării, aglomerează și, pentru că sunt consumatoare din timpul la dispoziția disciplinei, conduc la scăderea randamentului în învățarea conținuturilor nucleu. Soluție – studierea în detaliu a programei școlare.

Un clișeu didactic întâlnit în cadrul orelor de Matematică este acela de a memora teoria (definiții, algoritmul de calcul). Cauza care stă la baza acestui clișeu este că nu se pune accent pe caracterul practic-aplicativ al predării matematicii. Ca soluții, propunem asocierea cu situații relevante, manipularea de obiecte concrete, învățarea prin descoperire.